<![CDATA[ADECEC.net - Cultura]]> http://www.adecec.net/ Canale culturale di l'ADECEC fr www.adecec.net <![CDATA[Nutiziale 09/09/2008 A liberazione di a Corsica cù "A Bandera" ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080909.html Nutiziali Nutiziale 09/09/2008 A liberazione di a Corsica cù "A Bandera"
09/09/2008

 

A LIBERAZIONE DI A CORSICA CÙ "A BANDERA"


In Campu di l'Oru, in Aiacciu, à l'iniziativa di l'associu "A Bandera" è di a sezzione "MVCG Corsica Military Vehicle Conservation Group" hè statu organizatu un campamentu chì si stende nant'à 3 ettere, cù 90 tende americane, materiale, robba è ghjente.


Sta manifestazione ghjè stata organizata in u quadru di a cummemurazione di u 65e anniversariu di a liberazione di a Corsica, "A Bandera" hà reunitu 600 participanti Europei è 268 veiculi, 120 Jeep, Dodge, chars, moto, chì sò venuti da a Belgica, a Svizzera, l'Italia, a Spagna, a Francia. Cinque squadre di veiculi, anu fattu u giru di a Corsica a regione d'Aiacciu, a Balagna, Pruprià, Purtivechju, Sartè, Tiuccia, Sagone, Portu, Corti, Cervioni, Aleria…


A rivolta di a Corsica u 9 settembre 1943 hè stata determinante pè a vittoria, hà accoltu l'alleati, è dop'à un mese di cumbatti accaniti, a Corsica hè stata liberata u 5 uttobre di u listessu annu.


 



Riferenza in l'archivii ADECEC: A - CM 08.09.08 A -C C

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080909.html Mon, 08 Sep 2008 11:33:46 GMT
<![CDATA[Nutiziale 08/09/2008 L'Officiel de la Corse 2008 ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080908.html Nutiziali Nutiziale 08/09/2008 L'Officiel de la Corse 2008
08/09/2008

 

L'OFFICIEL DE LA CORSE 2008


Pè a so prima edizione l'"Officiel de la Corse" vi prupone 224 pagine di manifestazioni è d'evenimenti nant'à tutta a Corsica sin'à u 2009, costa 10 scudi, hè stampatu à l'Edizioni Velutina.


Festivali, teatru, cuncerti, spettaculi di balli, fiere campagnole, artigianale, cuncorsi di bocce, balli, espusizioni, feste religiose, marcati alimentarii…Sò tante occasioni di passà stonde agredevule. Un travagliu di furmicula chì ghjè statu realizatu da Jézabel Lefranc è Gilles Bainiers, li ci hè vulsutu 6 mesi per cuncepillu. In più, ci truverete i numeri è l'indirizzi utuli, di i musei, offizi di turismu, siti archeologichi, campi d'aviazioni, ecc. l''Officiel de la Corse" ghjè un modu di campà è di scopre a Corsica altrimente.


 


 



Riferenza in l'archivii ADECEC: A - CH 05.09.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080908.html Sat, 06 Sep 2008 11:43:02 GMT
<![CDATA[Nutiziale 07/09/2008 U Festivale internaziunale di u documentariu ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080907.html Nutiziali Nutiziale 07/09/2008 U Festivale internaziunale di u documentariu
07/09/2008

 

U FESTIVALE INTERNAZIUNALE DI U DOCUMENTARIU


U secondu Festivale internaziunale di u filmu documentariu "Corsica.doc", si ferà in Aiacciu à u Palazzu di i cungressi da u 13 à u 16 settembre. Seconda edizione chì ghjè intitulata: "Le village et le monde".


Filmi cuntempuranei è filmi chì facenu parte di u patrimoniu cinematograficu sò à u prugrammu. Trenta filmi anu da scurticà u spaziu di vita di l'omi, u fenomenu di a mundializazione, ma dinù a desertificazione di e campagne. I filmi documentarii chì ponu cuncorre sò quelli chì sò stati prudutti in Francia in u 2007 o 2008, ch'ellu sia u primu o u secondu fattu da un realizatore.


A serata d'apertura hè fissata à u 12 settembre à u sinemà l'Empire in Aiacciu. A seguita di u festivale si ferà à u Palazzu di i Cungressi da u 13 à u 16 settembre.


 



Riferenza in l'archivii ADECEC: A - F M 06.09.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080907.html Sat, 06 Sep 2008 10:40:39 GMT
<![CDATA[Nutiziale 05/09/2008 À l'iniziu c'era a voce ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080905.html Nutiziali Nutiziale 05/09/2008 À l'iniziu c'era a voce
05/09/2008

 

À L'INIZIU C'ERA A VOCE


Da u 9 à u 13 settembre a Cità di Calvi accoglie i XXesimi "Scontri di Canti Pulifonichi". Ogni sera i canti di "A Filetta" accoglieranu un gruppu invitatu.


U cuncertu di u mardi 9 settembre, si ferà in a chjesa San Carlu in Bastia in cullaburazione cù u Centru Culturale "Una Volta". À 9 ore di sera u gruppu "A Filetta" hà invitatu u talianu Daniele di Bonaventura.


U mercuri 10 settembre à l'oratoriu in Calvi à 6 ore di sera, Canti di Brittagna è d'Occitania, Yann Fañch Kemener, Renat Sette, François Fava, Laurent Audemard. À 9 ore è mezu in a catedrale San Ghjuvan Battista, ci seranu "Les Voix de Géorgie".


U ghjovi 11 settembre, à 6 ore di sera u gruppu "Tavagna" serà in cuncertu. À 9 ore è mezu a catedrale accoglierà a Cunfraterna Sant'Antone abbate di Calvi. È in seconda parte "Doulce Mémoire" (direzione artistica : Denis Raisin Dadre). À 9 ore è mezu in a catedrale, "Leçons de Ténèbres" (Cristobal morales).


U venneri 12 settembre, à l'oratoriu, "La Mal Coiffée" (canti occitani). À 9 ore è mezu in Piazza d'Arme, ci serà un scontru trà "A Filetta" è Danyel Waro (Isula di a Reunione) in cullaburazione cù u festivale AFRICOLORS.


U sabbatu 13 settembre, à parte da 3 ore, è sin'à 6 ore di sera pulifunie corse è sacre, cù "Cantu à l'asgiu" David Berkeley (Brooklyn, New-York)... Nørn Iod: quand trois sorcières du Nord inventent une langue.


È per finì in Piazza d'Arme ci serà u cuncertu di Gabriel Yacoub De la nature des choses; Calusgiule à l'ultimu: chjuditura di sti XXesimi scontri cù tutti i participanti.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A - A F M 05.09.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080905.html Thu, 04 Sep 2008 18:39:54 GMT
<![CDATA[Nutiziale 06/09/2008 Luri una tappa nant'à a strada di i Fenici ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080906.html Nutiziali Nutiziale 06/09/2008 Luri una tappa nant'à a strada di i Fenici
06/09/2008

 

LURI UNA TAPPA NANT'À A STRADA DI I FENICI


A "Strada di i Fenici", itinerariu culturale di u Cunsigliu Europeu, s'arrichisce di tappe nove, dop'à Pino, Cervioni, Aleria, Francardu, eccu chì a cumuna di Luri custituisce un'altra tappa per ciò chì cuncerna a vulurizazione di u patrimoniu è u sviluppu di prugetti è di scambii in u Mediterraneu.


In fatti l'Istitutu di Studii Appiegati di e Civilizazioni è di i Spazii Mediterranei è l'Amichi di u Rughjone, anu creatu un gruppamentu battizatu "Cal'Aperta". À a fine di u mese, organizerà in Luri una manifestazione nant'à u tema di Santa Severa, martira paléochristiana, u so cultu hè statu ritrovu nant'à e duie sponde di u mare Tirrenu. U direttore di u museu di a Navigazione Antica Flavio Enei esponerà i risultati di e so ricerche archeologiche nant'à a basilica primitiva di Santa Severa.




Riferenza in l'archivii ADECEC: A - CM 04.09.08 J P

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080906.html Thu, 04 Sep 2008 11:33:34 GMT
<![CDATA[Nutiziale 04/09/2008 A Madonna di Pancheraccia nant'à Internet ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080904.html Nutiziali Nutiziale 04/09/2008 A Madonna di Pancheraccia nant'à Internet
04/09/2008

 

A MADONNA DI PANCHERACCIA NANT'À INTERNET


Dop'à qualchì mese di travagliu, eccu un situ chì era assai aspettatu, quellu di a Madonna di Pancheraccia: www.madone-pancheraccia.com


U situ prisenta parechje rubriche chì vi rinsegnanu nant'à l'apparizione trè seculi fà di Maria Vergine, à una zitella chì s'era persa è chì avia a sete. A surgente chì anch'oghje fala in abbundanza, rinfresca i pellegrini è i visitatori cù a so acqua cristallina, à a quale sò attribuiti parechji miraculi.


Cum'è tutti l'anni, i pellegrini sò aspettati numerosi pè e sulennità di a Natività di Maria Vergine.


A dumenica 7 settembre: à 9 ore di sera ci serà un'addunita di i pellegrini davant'à a chjesa paruchjale, cù una prucessione cù e fiaccule in e strette di u paese, serà seguitata da u via cruci, è una messa sulenna, celebrata in u santuariu di a Madonna di Pancheraccia.


U luni 8 settembre: à 10 ore è mezu messa sulenna, à 4 ore è mezu cuncelebrazione cù tutti i preti di u circondu, è prucessione, i frisgetti benedetti seranu distribuiti in piazza à a chjesa.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A - CM 03.09.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080904.html Wed, 03 Sep 2008 16:06:59 GMT
<![CDATA[Nutiziale 03/09/2008 A Paolina, trà sportu è cultura ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080903.html Nutiziali Nutiziale 03/09/2008 A Paolina, trà sportu è cultura
03/09/2008

 

A PAOLINA, TRÀ SPORTU È CULTURA


http://a-paolina.skyrock.com/


U 6 di settembre, da u portu di L`Isula Rossa à Merusaglia, ci serà un’altra edizione di a corsa A Paolina, chì face parte di « e 50 più belle corse in u mondu » pè a rivista « Jogging international ».  L'ogettivu di una corsa simule hè d'esse una cumemurazione di Pasquale Paoli. Dunque, i participanti correnu nant'à u tragettu seguitatu in u 1889, quandu a salma di u Babbu di a Patria hè vultata in u so paese nativu di Merusaglia. A manifestazione si compie cù i prudutti lucali dati à quelli chì vincenu è cù un pranzu animatu da gruppi culturali.


Rinsignamenti: 04 95 21 15 88, 04 95 20 10 15 o chjamendu Mr Arrighi (06 72 69 26 82).



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – GRO 02.09.08 A PA

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080903.html Tue, 02 Sep 2008 15:04:09 GMT
<![CDATA[Nutiziale 02/09/2008 6e Festivale Internaziunale di cantu liricu ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080902.html Nutiziali Nutiziale 02/09/2008 6e Festivale Internaziunale di cantu liricu
02/09/2008

 

6E FESTIVALE INTERNAZIUNALE DI CANTU LIRICU


A 6esima edizione di u "Festivale Internaziunale di cantu liricu" di Canari si tenerà sin'à u 5 settembre à u cunventu San Francescu di Canari.


Ci serà un cuncorsu di cantu è corsi; duie sessioni chì seranu dirette da Gabriel Bacquier è Michèle Command. I stazienti anu da travaglià l'interpretazione è a tecnica vocale, cumu piazzà a voce, l'articulazione. U publicu assisterà à l'arregistramentu d'un'emissione in omagiu à u tenore José Luccioni. Tutti i corsi s'anu da fà in publicu, per abituà i giovani cantatori à a prisenza di a ghjente. Permette cusì à l'auditoriu di scopre i secreti di a voce. U cuncertu di chjuditura si ferà u 5 settembre à 5 ore di sera.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A - CM 27.08.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080902.html Tue, 02 Sep 2008 10:05:54 GMT
<![CDATA[Nutiziale 01/09/2008 A Santa di Niolu 2008 ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080901.html Nutiziali Nutiziale 01/09/2008 A Santa di Niolu 2008
01/09/2008

 

A SANTA DI NIOLU 2008


Di settembre, cum’è tutti l'anni in Casamacciuli, ci hè a Santa di Niolu. A fiera principierà venneri u 5 pè finisce naturalmente luni l’8 di settembre. A Santa ghjè capunanzu un appuntamentu religiosu chì face ghjunghje numerosi pelegrini di l'isula sana, l'8 di settembre à 10 ore, pè celebrà a Natività di a Vergine Maria durante a messa è assiste à a Granitula. Ghjè dinù una fiera induve si pò spassighjà è scopre i panconi di l'artigianatu corsu, l'animali di razza corsa, participà à numerose animazioni o à cuncerti eccezziunali.


Per esempiu, ind’è Sunemu.net chì averà a so baracca, un locu dedicatu à a musica, duv'ellu si puderà cantà, sunà è festighjà durante i quattru ghjorni. Speremu chì sunadori è cantadori di sunemu.net è d'altrò veneranu numarosi pè sparte qualchì stonda di gioia. À prestu, è purtate puru a vostra chitarra !



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – SUNEMU 30.08.08 A BAR

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080901.html Sat, 30 Aug 2008 11:40:28 GMT
<![CDATA[Nutiziale 30/08/2008 Riedizione di A Cispra ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080830.html Nutiziali Nutiziale 30/08/2008 Riedizione di A Cispra
30/08/2008

 

RIEDIZIONE DI A CISPRA


A Cispra hè una rivista litteraria cursista in lingua corsa. Era fundata da Saveriu Paoli è Ghjacumu Santu Versini di marzu 1914. U so nome rimanda à un fucile adupratu da l’armata paolista. Hè cunsiderata, ancu s'ellu ci hè statu solu un numaru, cum’è una publicazione emblematica di u riacquistu litterariu cuminciatu è chi si svilupperà qualchì annu più tardi cù A Muvra è L'Annu Corsu. Oramai, ne pudite truvà un’altra edizione critica à l’edizione Alain Piazzola.

L’introitu d’A Cispra, intestatu: "Autonomia ò Degenerazione di l'Individualisimu Corsu" signatu da Pasquale Paoli hè oghje sempre impressiunante par a severità di e parolle. À a fine di u libru, François Paoli parla « d’un antolugia annuale nova, ricca è aperta chì porghje idee originali nant’à u statutu puliticu di l’isula è a manera di scrive u corsu. » Infine, truverete dinù « A Ballata di Spanettu », a puesia cù « U Pastore »...



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CH 29.08.08 EMM

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080830.html Fri, 29 Aug 2008 15:31:01 GMT
<![CDATA[Nutiziale 31/08/2008 A Madonna d'Alisgiani ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080831.html Nutiziali Nutiziale 31/08/2008 A Madonna d'Alisgiani
31/08/2008

 

A MADONNA D'ALISGIANI


Sabbatu u 30 d’aostu, principieranu e Nuvene in Alisgiani. Dunque, ogni dopu meziornu à 4 ore u patenostru cumentatu è, à 4 ore è mezu, a messa è l’umelia à u cunventu d’Alisgiani. U filu di l’esurtazioni serà « A Madonna d’Alisgiani in core di a fede », animate da Fratucciu Ulivu. U 30 d’aostu dinù, di sera, ci serà u cuncertu di A Ricuccata à u prufittu di u cunventu. Sabbatu u 6 di settembre, à 7 ore di sera, u cuncertucciu di chitarra è cantu di u giovanu Romain Piezzoli, sempre à prò di u cunventu.


Dumenica u 7, a messa à 11 ore, u patenostru à 4 ore, un’altra messa à 4 ore è mezu eppo a prucessiò cù e fiaccule à 9 ore. Infine, l’8 di settembre, a celebrazione di a Natività di a Madonna cù una messa à 9 ore, una messa sulenna à 11 ore, a prucessiò à 4 ore è a venerazione di u Quadru à 4 ore è mezu.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 28.08.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080831.html Fri, 29 Aug 2008 11:59:10 GMT
<![CDATA[Nutiziale 29/08/2008 Solu mai, jamais seul ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080829.html Nutiziali Nutiziale 29/08/2008 Solu mai, jamais seul
29/08/2008

 

SOLU MAI, JAMAIS SEUL


In u 2007, Jean-Pierre Marcellesi arrigistreghja stu novu dischettu è cuntinueghja cusì à cullaburà cù u so amicu Alain Di Meglio. Nentru, ritrova e so riferenze musicali : Lucio Battisti è « La canzona del sol », Lucio Dalla, Pino Daniele, James Taylor è i canterini bresiliani di l’anni 70.


Jean-Pierre Marcellesi hà invitatu à Patrick Bruel pè cantà « In quant’à tè », un’adattazione in corsu di « J’te mentirais » eppo Yves Duteil cù a canzona « Cancale ». « Solu mai, jamais seul » hà una ricchezza artistica maiò è u caratteru festivu, generosu è delicatu di u so creatore.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CD 28.08.08 MAR

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080829.html Thu, 28 Aug 2008 12:00:07 GMT
<![CDATA[Nutiziale 28/08/2008 « Les fruits de la montagne corse » ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080828.html Nutiziali Nutiziale 28/08/2008 « Les fruits de la montagne corse »
28/08/2008

 

« LES FRUITS DE LA MONTAGNE CORSE »


Dapoi ghjennaghju 2007, u coppiu Jean-David Sommovigo è Dominique Mariotti dirige in Moriani a sucietà « Les fruits de la montagne corse », un’impresa cù 170 riferenze in a farina castagnina, i tè arumatizati à i frutti di l’isula, e cunfitture, l’infusioni, i sali, l’aceti... Dui anni fà, eranu in l’insignamentu prufessiunale in u dipartimentu di a Seine-Saint-Denis ma vulianu vultà in Corsica.

Dunque, anu pigliatu cuntatti cù u mondu agriculu pè creà a so impresa. In a so sucietà, fabricheghjanu in modu artigianale prudutti nati da a trasfurmazione naturale di i frutti in l’arburati di Santa Reparata di Moriani è di Pianellu. Infurmazioni in più : http://lesfruitsdelamontagne.over-blog.com/



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – 27.08.08 PAO

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080828.html Wed, 27 Aug 2008 14:12:41 GMT
<![CDATA[Nutiziale 27/08/2008 180a fiera di L'Isula Rossa ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080827.html Nutiziali Nutiziale 27/08/2008 180a fiera di L'Isula Rossa
27/08/2008

 

180A FIERA DI L'ISULA ROSSA


©Christine GABRIEL


Da sabbatu u 30 d’aostu à mercuri u 3 di settembre, serà a 180a fiera di L’Isula Rossa. A nova squadra di u cumitatu di e feste « L’Isula Viva » hà vulsutu ch’ella ritrovi un aspettu più tradiziunale è artigianale pè falli ritruvà a so anima. Dunque, a fiera si ferà oramai fora. Una sessantina d’artigiani seranu invitati è feranu sparte u so sapè fà.


In u 2008, a fiera hà da esse urganizata ingiru à i cinque sensi. U gustu cù e specialità di a gastrunumia lucale, l’audita cù i strumentisti è i musicanti, l’odoratu cù i fabricanti di muschi è i viticultori, u tuccà è a vista cù tutti l’artigiani. Hè prupostu dinù d’andà à u polu d’attività è di spusizioni nant’à u tema di l’ambiente è d’amparà à manighjà un defibriladore.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 26.08.08 GRO

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080827.html Tue, 26 Aug 2008 14:52:22 GMT
<![CDATA[Nutiziale 26/08/2008 Quarta ghjurnata di l'Arte è di a Cultura ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080826.html Nutiziali Nutiziale 26/08/2008 Quarta ghjurnata di l'Arte è di a Cultura
26/08/2008

 

QUARTA GHJURNATA DI L'ARTE È DI A CULTURA


A quarta ghjurnata di festa di l'Arte è di a Cultura hè organizata è pruposta da l'"Associu pè una Fundazione di Corsica" in Lecci, u sabbatu 6 settembre.


Durante tutta a ghjurnata, pittori, scultori, artisti pitturali esponeranu e so opere sott'à i pini. Scrittori, pueti prisenteranu è signeranu i so libri. À parte da 4 ore ci serà una discursata chì averà per tema: "Parler, chanter, écrire en corse au XXIe siècle", ci participeranu: Alanu di Meglio, Patrizia Gattaceca, Pasquale Ottavi, Ghjuvan Maria Comiti, Micheli Leccia.


Ognunu pò participà à sta ghjurnata di l'Arte è di a Cultura, fenduci una visita, espunendu qualcosa, ghjuchendu un pezzu di musica, vi serà dumandatu 10 scudi di participazione. Rinsegnamenti è inscrizzioni si facenu à u: 06.59.22.46.71.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A - CM 25.08.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080826.html Tue, 26 Aug 2008 14:47:28 GMT
<![CDATA[Nutiziale 25/08/2008 Bocca turchina, u novu dischettu di Roland Ferrandi ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080825.html Nutiziali Nutiziale 25/08/2008 Bocca turchina, u novu dischettu di Roland Ferrandi
25/08/2008

 

BOCCA TURCHINA, U NOVU DISCHETTU DI ROLAND FERRANDI


Roland Ferrandi hà dedicatu stu novu dischettu à a Chitarra è si sente dinù a Cetera.  Un'opera editata da Ricordu. Avemu quì accunciamenti persunali, arie tradiziunali è creazioni persunali nove. Pè quelli chì volenu sunà arie di u dischettu, truverete in u librettu d’accumpagnamentu nutazioni musicali pè Bocca Turchina, Aria di Festa è Fiume. In più, l’accunciamenti nant’à l’arie tradiziunali d’autori attuali è altre cumpusizioni si ponu telericuperà nant’à u situ http://www.roland-ferrandi.com.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – BOC 13.08.08 FER-RIC

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080825.html Sat, 23 Aug 2008 12:00:38 GMT
<![CDATA[Nutiziale 23/08/2008 A Ghjanna di Dumenicantone Geronimi ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080823.html Nutiziali Nutiziale 23/08/2008 A Ghjanna di Dumenicantone Geronimi
23/08/2008

 

A GHJANNA DI DUMENICANTONE GERONIMI


Sta bella racolta puetica di Dumenicantone Geronimi hà un nome esciutu da Ianua, sempre accumpagnatu da u diu Janus, simbulizendu u passagiu è u cambiamentu cù e so duie facce è u so tempiu avendu duie porte opposte. L’autore hè statu direttore di a rivista Rigiru, è ghjè un scrittore simbolicu di u sittanta, in i duminii di a linguistica, perchè hà definitu cù Pasquale Marchetti e regule di l'ortografia corsa muderna in « Intricciate è cambiarine » ; è di u teatru induve a so cullaburazione cù Micheli Raffaelli hà pruduttu u strasurdinariu Ruminzulaghju.


In l’opera di Geronimi, a puesia permette capunanzu di ritruvà, grazia à a lingua puetica, a leia particulare di l’omu corsu cù u cosmos, a memoria antica di i « cacciadori, pastori, guerrieri è maestri di muri » cum’ellu dice Luigi Muri.


Ghjè un mondu induve l'universu è l'omu sò in leia permanente : « Hè l'ora chì u locu s'impusisseghja di l'omu, è chì l'omu torna locu. » In a natura, ci sò dinù numerose « putenze » misteriose è un mondu supranatu à quandu da u lume, à quandu da u bughjone o bughjicone. Avemu quì una puesia filosofica ma ancu lirica chì dice l’amore è una diversità di puemi longhi è corti.


E bellissime pitture di Micheli Raffaelli currispondenu d’incantu à sti testi chì ùn sò micca difficiuli à capì. Invece di cercà à interpretalli, ci vole à lasciassi purtà in st’opera diversa da a putenza scura di a lingua è a magia di e so parolle.


Jean-Marie Arrighi, Corsica, aostu 2008



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – COR 21.08.08 ARR

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080823.html Sat, 23 Aug 2008 10:01:54 GMT
<![CDATA[Nutiziale 22/08/2008 U novu gruppu Vogulera ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080822.html Nutiziali Nutiziale 22/08/2008 U novu gruppu Vogulera
22/08/2008

 

U NOVU GRUPPU VOGULERA


Vogulera hè un gruppu di trè canterini musicanti natu in u 2008, nant’à a regione bastiaccia. Sunendu è cantendu, stu giovanu gruppu voga artisticamente, secondu l’estru di e più belle canzone corse eppo canzone francese è internaziunale pop rock. Piglia e so influenze è riferenze corse ind’è Canta U Populu Corsu, Surghjenti, Diana di l’Alba, Chjami Aghjalesi, Voce Ventu, Vitalba, Novi, I Mantini, Felì, Sekli, L’Arcusgi… D’altrò, trova l’ispirazione ind’è Les Innocents, Michel Sardou, Marc Lavoine, Louise Attaque, Renaud, U2, The Calling, Oasis… A furmazione sparte un spiritu d’apertura culturale è d’amicizia nant’à a scena è nant’à i chjassi di a vita. Avendu da 18 à 25 anni, Nicolas Argenti, Julien Polidori è Roland Frias venenu da sfarenti furmazioni musicali, chì li anu datu una sperienza preziosa di u spettaculu.

Sò studianti à l’Università di Corti è campanu u cantu cum’è una passione ch’elli suddisfacenu ogni ghjornu. Bramosu di participà à a custruzzione di l’edifiziu artisticu di l’isula, Vogulera hà cumpostu digià parechje creazioni attuali. Testi è meludie danu ritimi insurpati d’emuzioni è di speranza ma dinù dillusione rimandendu à e forze è debulezze di a sucietà cuntempuranea. Infine, u gruppu hà un materiale di sunurizazione perfurmente pè riesce ogni prestazione soia in un’ambienza memurevule !

Cuntattu :
trio.vogulera@gmail.com

Pudite ritruvalli stu 22 d’aostu à
parte da 9 ore, in Moriani Plage (Padulella), Residenza « U Monte Cristu ». Canteranu una scelta di e più belle canzone corse. Entrata di rigalu. Info line : 06.75.42.31.75. Seranu dinù à a fiera di Vallecale sabbatu sera, u 23 d’aostu.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – VOG 09.08.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080822.html Thu, 21 Aug 2008 15:07:19 GMT
<![CDATA[Nutiziale 21/08/2008 Mediterradiche, u secondu dischettu di A Ricuccata ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080821.html Nutiziali Nutiziale 21/08/2008 Mediterradiche, u secondu dischettu di A Ricuccata
21/08/2008

 

MEDITERRADICHE, U SECONDU DISCHETTU DI A RICUCCATA


 Cù a pulifunia, i cinque membri di u gruppu A Ricuccata rinforzanu a so apertura nant’à u mondu è, dunque, facenu entre in u so ripertoriu arie d’altre culture ch’elli anu scupertu durante i so viaghji è i so scontri. Stu secondu dischettu Mediterradiche hè u risultatu di sette anni di travagliu, di riprisentazioni, di scambii è di scontri. Ci truverete canti tradiziunali corsi è mediterranii. Canti di Sardegna, d’Italia, di Geurgia, di u Paese Bascu, di u Chili è di u Portugallu accant’à polifunie corse. Tandu, mettenu in risaltu e so sfarenze è e so urigine cumune. U cuncertu di A Riccucata in a catedrale di Cervioni hè statu attempatu à u 6 di settembre. U gruppu canterà dinù u 30 d’aostu à u cunventu d’Alisgiani.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – MED 20.08.08 A RIC

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080821.html Thu, 21 Aug 2008 10:04:32 GMT
<![CDATA[Nutiziale 19/08/2008 Settembrinu 2008 ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080819.html Nutiziali Nutiziale 19/08/2008 Settembrinu 2008
19/08/2008

 

SETTEMBRINU 2008


Ne simu à a quindecesima edizione di u festivale Settembrinu in cinque cumune di Tavagna da u 25 à u 30 d’aostu. Stu festivale prupone u dirittu di u mondu rurale à un spettaculu vivu dapoi u 1994. L’urganizadori anu invitatu gruppi avendu un’identità forte chì si ritrova in u so paese è in u so stile musicale. Pè a prima serata, in Peru Casevechje, sò invitati Teofile Chantre, un famosu canterinu di u Cap Vert è « Claudio Sanna con Rall Trio » venendu da Catalogna è da Sardegna. U lindumane, in Tagliu Isulaccia, i canterini corsi di Notte è u gruppu mediterraniu « Rassegna ».


U 27 d’aostu, in Sant’Andria di u Cutone, a furmazione occitana « Nadau » cù a so caramusa chì sona cù a chitarra elettrica è dinù u cuncertu di a canterina Melissa Laveaux. U 28, serà a serata Blues in Vilone Ornetu cù u gruppu francese Awek è Keith B Brown pè i Stati Uniti. U 29, Poghju Mezana accoglie Lulendo è u Serge Lopez Trio pè una presentazione di u so novu dischettu di Flamenco. Infine, u 30 d’aostu in Talasani, u Gipsy di Josefina eppo The Rabeats cantendu cum’è i Beatles. Dunque, Settembrinu prupone serate chì vi stupisceranu è ancu “Cartoons in Tavagna”, u festivale di fascia figurativa è di stampa.


Altre infurmazioni : www.tavagna.com



Riferenza in l'archivii ADECEC: A-SET 18.08.08 TAV

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080819.html Wed, 20 Aug 2008 9:16:56 GMT
<![CDATA[Nutiziale 20/08/2008 Festiballu 2008 ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080820.html Nutiziali Nutiziale 20/08/2008 Festiballu 2008
20/08/2008

 

FESTIBALLU 2008


Festiballu 2008, u grande festivale di Tutti in Piazza, si ferà in Corti, piazza à u museu di a Corsica i 22 è 23 d’aostu. L'Irlanda hè invitata cù Padraig è Roisin Mc Eneany eppo i so ballarini. Ci serà dinù l'orchestru The Mort Kelleher Ceili band cù Seamus è Fidelma Bellew è u gruppu Novi pè a canzona corsa. Dunque, dui ghjorni di balli, attelli è balli di quadrigliu corsu è di set dancing irlandese. L’entrata hè di rigalu pè ogni serata di balli è cuncerti. Altre infurmazioni : www.tuttiinpiazza.com



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – FES 19.08.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080820.html Wed, 20 Aug 2008 9:08:53 GMT
<![CDATA[Nutiziale 24/08/2008 Destination noisettes ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080824.html Nutiziali Nutiziale 24/08/2008 Destination noisettes
24/08/2008

 

DESTINATION NOISETTES


I 23 è 24 d'aostu, serà a nuvesima edizione di Destination Noisettes in Cervioni, a fiera di a nuciola, eccune u prugramma, fattu in cullaburazione cù l'uffiziu di u turismu di a Costa Verde.

Sabbatu u 23 d'aostu

3 ore : apertura è inaugurazione di a fiera

9 ore è mezu : cuncertu di rigalu à a catedrale cù Patrizia Gattaceca

Dumenica u 24 d'aostu

10 ore : apertura

11 ore : messa nustrale

9 ore è mezu : Music Event (DJ) Entrata di rigalu.



Riferenza in l'archivii ADECEC: pub - 18.08.08 des

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080824.html Mon, 18 Aug 2008 16:40:31 GMT
<![CDATA[Nutiziale 18/08/2008 Viaghju musicale in u Mediterraniu ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080818.html Nutiziali Nutiziale 18/08/2008 Viaghju musicale in u Mediterraniu
18/08/2008

 

VIAGHJU MUSICALE IN U MEDITERRANIU


U Lazaretu Ollandini in Aiacciu accoglie stu luni 18 aostu un "Viaghju Musicale in u Mediterraniu", à u prugrammu, musica corsa è musica classica cù Andoni Aguirre è Antoine Alérini, chì seranu tramindui à u piano.


I dui artisti anu elaburatu un viaghju musicale chì parte da a Corsica, cù a so storia, i legami cù l'altri paesi, l'altre musiche è l'altre culture. Antoine Alérini, ghjè cumpunitore è cantatore, hè u laureatu di u premiu Yamaha di u Cuncorsu Internaziunale Emil Gilels à Odessa in Ukrania. Andoni Aguirre, ghjè ellu musicante è cantatore bascu, hè statu premiatu da u Cuncorsu Musicale di Francia, hà ricevutu dinù u Cuncorsu Internaziunale di San Sebastian, è infine ghjè laureatu di u Grande Cuncorsu di Piano in Parigi.


U prugrammu di sta serata hè assai riccu, principierà cù Henri Tomasi è u "Dio vi salvi Regina". Maurice Ravel: Transcriptions de chants corses pour piano à 4 mains. Henri Tomasi: Chants Corses. Maurice Ravel: Jeux d'eau, sonatine, Ma mère l'oye. Moussorgski: Tableau d'une exposition. Granados: "Goyescas". Albéniz: "Iberia". Félix Ibarrando: "Iris". Bach: Concerto Italien. Scarlatti: Sonates. A serata finiscerà cù Verdi: transcriptions d'opéra à 4 mains et piano seul.


U prezzu di e piazze hè di 15 scudi, ghjè gratisi pè i zitelli chì ùn anu ancu 14 anni è chì seranu accumpagnati da i parenti.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A - F M 13.08.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080818.html Mon, 18 Aug 2008 11:30:38 GMT
<![CDATA[Nutiziale 16/08/2008 Di a pecura à u filu ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080816.html Nutiziali Nutiziale 16/08/2008 Di a pecura à u filu
16/08/2008

 

DI A PECURA À U FILU


À u Ponte à a Leccia, l'attellu di tissitura à maglie "Lana corsa", prupone un'espusizione interressante, ghjè intitulata "De la brebis au fil - Di a pecura à u filu".


Un parcorsu assai documentatu è illustratu, ci prupone un'avvicinera cumpleta, nant'à e tecniche, a storia, a cultura di e tradizioni in lea cù a fabricazione di u testile, in Corsica è in u Mediterraniu. Ghjè un'espusizione attraente è pedagogica chì addunisce tuttu ciò chì hè statu amparatu in 25 anni d'esistenza. L'attellu hè statu creatu da Agnès Simonpietri, hà duie altre persone chì travaglianu cù ella, Clara Vinciguerra è Fabienne Noirot, traminduie accumpagnanu u publicu, in un passiunante parcorsu nant'à a lana è i so secreti, cù arnesi antichi è muderni. Esiste più di 400 razze di pecure in Europa. In u Mediterraniu, u fusu è a rocca eranu tempi fà rigalati à i prumessi sposi. Quelli chì facenu a visita ponu manipulà st'arnesi, per capinne megliu l'evuluzione. L'espusizione s'accumpagna di ritratti anziani, di cuperte in pelu di capra chì datanu di u 1830 è 1870. Per finì vi facenu visità u giardinu, è e so piante chì ghjeranu utilizate per tinghje i fili.


Culurita è travagliata, ricca d'un passatu landanu, a lana di pecura vale u colpu di falli una visita.


Avite a pussibilità di visità l'espusizione da u luni à u venneri à parte da 3 ore è mezu, a visita dura 1 ora è mezu. U prezzu hè di 5 scudi, 4 scudi pè i zitelli è i gruppi. A visita è l'attelli pè i zitelli per una meza ghjurnata costa 7 scudi, per una ghjurnata 10 scudi.


 


 



Riferenza in l'archivii ADECEC: A - C M 13.08.08 L F

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080816.html Wed, 13 Aug 2008 15:31:40 GMT
<![CDATA[Nutiziale 17/08/2008 L'associu « Tempi Fà » di Multifau ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080817.html Nutiziali Nutiziale 17/08/2008 L'associu « Tempi Fà » di Multifau
17/08/2008

 

L'ASSOCIU « TEMPI FÀ » DI MULTIFAU


Dopu a spusizione di u patrimoniu religiosu di Multifau, l’associu « Tempi fà » hà da cuntinuà u so travagliu di ricerca nant’à l’anzianu paese di Sepula. Un paese sparitu à u nordu di Multifau è i rispunsevuli volenu sapè perchè s’hè viutatu di i so paisani chì si sò stallati versu Ascu è Multifau. Eppo, cercanu vechji raconti di u paese è nant’à a guerra. Dunque, parechji prugetti pè l’associu « Tempi Fà » chì presenterà u so travagliu in i mesi è anni à vene.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 13.08.08 M.G.

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080817.html Wed, 13 Aug 2008 15:23:49 GMT
<![CDATA[Nutiziale 15/08/2008 A Voce Ribella, novu dischettu di l'Arcusgi ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080815.html Nutiziali Nutiziale 15/08/2008 A Voce Ribella, novu dischettu di l'Arcusgi
15/08/2008

 

A VOCE RIBELLA, NOVU DISCHETTU DI L'ARCUSGI


U gruppu militente l’Arcusgi, chì festighjerà à mumenti i so 25 anni, hè avà in giru in a Corsica sana eppo esce u so novu dischettu « A Voce Ribella ». Pè Louis Franceschi, « in u filu di i dischetti digià esciuti, « A Voce Ribella » mantene u spiritu di a Resistenza di u gruppu nant’à a scena. Ghjè un dischettu cù 11 creazioni indiate è una ripresa di « gigue » irlandese musicale. L’Arcusgi ùn sò cambiati, mantenenu u so missaghju di sustegnu à a lotta di liberazione naziunale è à i prigiuneri pulitichi corsi.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – ALTA FREQUENZA 28.07.08 FRA

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080815.html Wed, 13 Aug 2008 14:44:35 GMT
<![CDATA[Nutiziale 14/08/2008 Henri Tomasi, un idéal méditerranéen ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080814.html Nutiziali Nutiziale 14/08/2008 Henri Tomasi, un idéal méditerranéen
14/08/2008

 

HENRI TOMASI, UN IDÉAL MÉDITERRANÉEN


U mondu sanu cunnosce a musica d’Henri Tomasi, unu di i più famosi cumpunidori lirichi di u 20u seculu, natu in Marseglia da genitori di Casinca. Oghje, u so Concerto, e so Fanfare liturgiche o ancu e so opere impegnate ch’ellu hà trovu ind’è l’autori maiò (Camus, Giono, Lorca, Milosz o Vercors) sò sunate da i capi d’orchestru i più rinumati (Zubin, Mehta, Seiji Ozawa, o ancu Esa Pekka-Salonen). St’opere sò, « un veru missageru d’umanità », pè Daniel Mesguich.


In u libru « Henri Tomasi, un idéal méditerranéen », truverete i chjassi d’una vita di passioni à parte da documenti novi, è Michel Solis, l’autore, face un ritrattu cumuvente di l’omu, mediterraniu è universale, cum’è un introitu à a so musica. Avemu dinù un’iconografia originale, un catalogu di l’opere è una prima discugrafia analizata da u giovanu cumpunidore Régis Campo, eppo un dischettu « Henri Tomasi, Trois oeuvres humanistes » cuntenendu : Retour à Tipasa, la Symphonie du Tiers-Monde è Le Silence de la mer.


http://www.albiana.fr/descriptif-henri-tomasi_698.html



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – ALB 08.08.08 SOL

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080814.html Wed, 13 Aug 2008 14:09:47 GMT
<![CDATA[Nutiziale 13/08/2008 “Santu Nicoli”, u primu filmu in lingua corsa ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080813.html Nutiziali Nutiziale 13/08/2008 “Santu Nicoli”, u primu filmu in lingua corsa
13/08/2008

 

“SANTU NICOLI”, U PRIMU FILMU IN LINGUA CORSA


“Santu Nicoli”, u primu filmu in lingua corsa di Pierre Cangioni esce in DVD dopu esse statu diffusatu pè a prima volta in u 1982. Stu primu filmu rializatu in Corsica da i Corsi conta un’isula arruvinata da a prima guerra mundiale, ci hè di più nomi nant’à i monumenti à i morti chè nant’à e liste eletturali.


Cù Pierre Massimi, Pierre Benedetti è Robin Renucci, u filmu era dinù sottu-titulatu in francese è rializatu in u paese di Lama. A storia si passa in u 1920 è mette in scena un studiente poveru, Santu, chì diventa un assassinu pè colpa di a vindetta. Una storia ch’ùn hè micca invechjata.



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – ALTA FREQUENZA 12.08.08 CAN

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080813.html Tue, 12 Aug 2008 14:24:45 GMT
<![CDATA[Nutiziale 12/08/2008 I Scontri classichi è cuntempuranei di Calinzana ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080812.html Nutiziali Nutiziale 12/08/2008 I Scontri classichi è cuntempuranei di Calinzana
12/08/2008

 

I SCONTRI CLASSICHI È CUNTEMPURANEI DI CALINZANA


Da u 17 à u 22 aostu, l'ottesima edizione di i "Scontri di musica classica è cuntempuranea" accoglierà in Calinzana artisti di rinomina internaziunale. Cuncerti sò previsti à 6 ore è 9 ore è mezu di sera.


A dumenica 17 aostu, in a chjesa San Biasgiu à 9 ore è mezu, a serata hè cunsacrata à Mozart cù "L'ensemble du Palais Royal", chì serà sottu a direzzione di Jean-Philippe Sarcos.


U luni 18 aostu, in u paese di Moncale, a seratinata principierà cù Mozart. In a cappella Santa Restituda di Calinzana, a seconda parte di a serata hè cunsacrata à "1930 les années jazz".


U marti 19 aostu, à a cunfraterna di Lumiu à 6 ore di sera, un cuncertu chì ghjè intitulatu: "A travers Clara" chì prisenterà u destinu tragicu di Robert Schumann à traversu a musica di a so prumessa sposa è moglia Clara Schumann. Stu cuncertu mette in scena l'universu di u piano, di u cantu, di a litteratura, ci serà a puesia è stratti di a currispundenza di i dui sposi. À 9 ore è mezu, cuncertu di "La Squadra" chì ghjè cumposta d'ottu omi chì mischjeranu e so voci in l'arte pulifonicu di a cità di Genuva in u dicenovesimu seculu.


U mercuri 20 aostu, in Zilia: a serata principierà cù un cuncertu di musica classica. À 9 ore è mezu in a cappella Santa Restituda, "A Filetta" prisenterà u so novu discu chì ghjè intitulatu "Bracanà"


U ghjovi 21 aostu, cappella Santa Restituda, à 6 ore, ci serà l'adagio pour cordes di Samuel Barber, Scherzo sur le "Songe d'une nuit d'été" di Félix Mendelssohn. In Montemaggiore à 9 ore è mezu, un cuncertu chì ghjè dedicatu à "Chopin" cù Denis Pascal.


U venneri 22 aostu, cappella Santa Restituda, per chjude l'8esima edizione, u cuncertu di 6 ore hè intitulatu: "Autour de Pierre Charvet". Pierre Charvet: Brandenburg, Violon. Stravinsky: Trois pièces pour clarinette. Ligeti: Six bagatelles (quintette à vent). Pierre Charvet: And it was done, flûte, Malcolm Arnod: Three Shanties (quintette à vent). À 9 ore è mezu cappella Santa Restituda: "Le voyage Romantique" cù un'opera di Mozart: quintette k.452, Brahms: trio pour piano, cor et violon, è per finì Dvoràk: quintette piano et cordes.


Per sapenne dipiù: www.musical-calenzana.com






 



Riferenza in l'archivii ADECEC: A - F M 11.08.08

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080812.html Tue, 12 Aug 2008 10:16:19 GMT
<![CDATA[Nutiziale 10/08/2008 U licore di morta interessa i chinesi ]]> http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080810.html Nutiziali Nutiziale 10/08/2008 U licore di morta interessa i chinesi
10/08/2008

 

U LICORE DI MORTA INTERESSA I CHINESI


Webmarchand


Licori di morta, d’alimea, di castagna, limoncellu... A pruduzzione di i  licori nustrali hè cresciuta assai sti pochi anni ma ùn si sà esattamente quant’ellu ci n’hè. In Balagna, u duminiu Orsini di Calinzana pruduce i so licori di mori salvatichi, albitru, clementine, nuciola chì sò venduti in Corsica, in Francia, in Belgica, in Alemagna è in Svezia.


Eppo, Mattei Cap Corse, stallatu in U Borgu è direttu da Luc-Antoine Marsily, pruduce pè u più licori di morta, d’alimea è di castagna. Oghje ghjornu, u licore corsu, sopr’à tuttu a morta, interessa i Chinesi. Luc-Antoine Marsily ùn perde speranza di signà un cuntrattu corso-chinese pè spurtà licori in China. Un affare mai accadutu nanzu in i scambii ecunomichi di l’isula !



Riferenza in l'archivii ADECEC: A – CM 09.08.08 GIR

 

 

Rivene à a pagina d'infurmazioni

 
]]>
http://adecec.net/voce-nustrale/nuti/20080810.html Sat, 09 Aug 2008 14:57:10 GMT