
- Abaisser : fà falà , sbassà
- Abandon : abbandonu
- Abandonner : abbandunà
- Abdiquer : rinunzià
- Abordage (se lancer à l'- ) : lampassi à
l'abbordu , à l'assaltu
- Abus : abusu
- Accéder : accede
- Accélération : accelerazione
- Accélérer : accelerà
- Accès : accessu
- Accessoire : in sopr'à più , accessoriu
- Accession : accessione
- Accident : accidente , disgrazia
- Acclamation : acclamazione
- Acclamer : acclamà
- Accolade : abbracciata
- Accord : accordu
- Accorder : accurdà
- Accoutré : investicciatu
- Accrochage : intoppu
- Accrocher (s' - ) : azzingassi , azzeccassi
- Accroupir (s' - ) : mettesi in pusoni , in culipippuli
, in cacarone
- Acharné : accanitu
- Acharnement : accanimentu
- Acheminer (s' - ) : avviassi
- Acteur : attore
- Action : azzione
- Adapter : adattà
- Addition : addizione , contu
- Adhérent : aderente
- Administration : amministrazione
- Adolescent : giuvanottu , ghj-
- Adresse : galabu , ghj- , garbu
- Adresser (une balle) : trasmette , mandà
- Adroit : destru , abile , di segnu
- Adversaire : avversariu , aver-
- Adverse : cuntrariu
- Aérer le jeu : allargà , dà aria
- Affaibli : indebulitu , fiaccu
- Affaiblir : indebulì (sce)
- Affaler (s' -) : cascà cum'è un stracciu
- Affoler : scimignulì (sce)
- Affronter : affruntà
- Aggraver : aggravà , accresce
- Agile : agile , lestu
- Agréable : piacevule
- Ailier : ala. – droit : diritta , destra. –
gauche : manca , sinistra
- Ajourné : rinviatu , attempatu
- Ajournement : rinviu
- Ajourner : rinvià , attempà
- Ajouté : aghjustatu , aghjuntu
- Ajouter : aghjustà , aghjunghje
- Ajuster (un tir) : aghjustà , assestà ,
insestà
- Aligner (une équipe) : prisentà / cumpone
- Alimenter (en ballons en jeu) : appruvistà , alimentà
- Allumer (un tir , une action) : accende
- Alourdir (la marque) : cresce , aggravà
- Altercation : altercazione
- Alterner : alternà
- Amateur : amatore
- Ambiance : ambienza , imb-
- Ambitieux : ambiziosu , imb-
- Ambition : ambizione , imb-
- Améliorer : bunificà , ammegliurà
- Amolli : intenneritu
- Amorphe : amorfu
- Amortie (une) : ammurtita
- Amortir : ammurtì (sce)
- Ample : ampiu
- Angle : angulu. Fermer , réduire l' - :
chjode , riduce , stringhje l'-
- Annihiler : annientà
- Annuler : annullà
- Anticiper : anticipà
- Anti-sportif : antispurtivu
- Appel : chjama , appellu
- Applaudir : applaudì (sce) , acclamà , sciaccamanà
- Applaudissement : applausu , acclamazione
- Application (avec) : applicazione
- Approcher : avvicinà , S' - : avvicinassi
- Approximatif : apprussimativu
- Approximativement : à pocu pressu , cù apprussimazione
- Appui : appoghju , sustegnu
- Apre (jeu ou match - ) : aspru , severu , difficile
- Arabesque : arabesca
- Arbitre : arbitru , direttore de ghjocu
- Arbitre de touche : guardiastriscia , arbitru
o aggiuntu o aghjuntu di striscia , di riga
- Arc : arcu
- Arme : arme
- Armer : armà
- Arrêt : arrestu , piantata
- Arrêt de jeuj : tempu di ricuperu. Jouer
les –s de jeu : ghjucà u ricuperu
- Arrêter : arrestà , firmà
- Arrière : difendidore , difensore
- Arrière latéral : difendidore , difensore
d'ala
- Art : arte
- Articulation : articulazione
- Articuler (le jeu) : articulà
- Artisan : artigianu
- Aspérité (du sol) : scaprosità
- Assaut : assaltu
- Assiéger (le but) : assedià , investì
(sce)
- Assistance (des spectateurs) : cuncolta
- Assistance (aide) : assistanza , aiutu , appoghju
- Associatif : associativu
- Association : associu
- Associer : assucià
- Assouplir : sgrunchjulì (sce) , ammullì
(sce)
- Assouplissement : sgrunchjulime , ammullime
- Athlète : atleta
- Athlétique : atleticu
- Athlétiquement : atleticamente
- Attaquant : attaccante
- Attentif : attenti , attentivu
- Attention : attenzione
- Audace : audace , stomacu
- Au-delà : al di là , più in là
- Auteur (du but , d'un exploit) : autore
- Autorisation : auturizazione , permessu , accunsentu
- Avaliser (le point) : ufficializà , cunvalidà
- Avance : avanzu
- Avancer : avanzà
- Avant (un - ) : attaccante
- Avant-centre : capattaccante , centrattacante , centravanti
- Avantage : avanzu , vantaghju. Avoir l'- : esse in avanzu
, cunduce a marca , avè u vantaghju
- Avertir : averte
- Avertissement : avertimentu , ammunizione
- Aveu : palesu
- Axe (du terrain , du jeu) : acchisu , asse , assiu
- Azimut : azimutu. Attaquer dans tous les - : attacà
da tutte e bande , attacà indì tutti l'anguli
-
-
- Bagarre : baruffa , azzuffu , rulla , parapiglia
- Baisser (se -) : calassi , ghjimbassi
- Balle : pallone , pallò
- Balle à terre : ribombu frà dui , ribombu
d'arbitru
- Banc : bancu
- Banc de touche : panchina , panchetta
- Bande (du terrain) : riga , striccia , banda , fascia
- Bande (de joueurs) : struppa , gruppu
- Barre : traversa , stanga orizuntale
- Bascule (faire la - ) : sbilancià
- Base : fundamentu , basa
- Battant : battente : battaglinu
- Battre : batte , minà , pichjà
- Battre (défaire) : batte , sbatte , vince , disfà
- Battre (se - ) : battesi , impicciassi , intuppassi
- Battu : battutu , vintu , disfattu
- Belliqueux : battaglieru , stuzzicaghjolu
- Bénéficiaire : benefiziariu
- Bénéficier : benefizià , prufittà
- Benjamin : benghjaminu , beniaminu , cacanidu
- Bicyclette (ou ciseau retourné) : furbice
rinvesciata , furbicciata à capu in ghjò , à
pedi in sù
- Bizarre : bizzaru , bistroccu
- Blâme : biasimu , rimproveru
- Blesser : ferì (sce) , firì (sce) , scempià
, struppià
- Blessure : ferita
- Blocage : bluccata , strinta
- Bloquer : bluccà , stringhje
- Boiter : zuppighjà
- Bolide : pacchettu , cannunata , fucilata
- Bombarder : bumbardà
- Bombardier : bumbardieru
- Bond : saltu
- Bondir : saltà
- Bord : arice , orlu
- Borne : limita , termine
- Botter : pichjà , tirà
- Boue : fanga
- Bouger : movesi , ruminà , trinnicà
- Bouillant : vivu , ardente
- Boulet : cannunata
- Bout : capu , fine , estremità. Venir à
- : vene à capu. Pousser à - : fà perde
pazienza. A – portant : à brusgia pelu. A
– de souffle : sfiatatu , anscicortu
- Brandir : alzà , pisà
- Brassard : bracciale
- Brillant : brillante
- Brosser (la balle) : dà l'effettu
- Bruit : rimore. Grand - : trostu
- Brusque : bruscu
- Brutal : brutale , bestiale
- Brutalité : brutalità
- Brute : bestia
- But (ce qui est marqué) : puntu , segnu , reta
- But ! (exclamatif) : reta ! gabbia , u toccu
- Buter : intuppà
-
-
- Cadeau : rigalu , regalu
- Cadet : minore , cadettu
- Cadre : guadru
- Cadrer : guadrà
- Cage : gabbia
- Calibré : calibratu
- Califourchon (à) : à zozzu
- Calme : calmu , quietu
- Cambrer : inarcà. Se - : inarcassi
- Camp : campu
- Canonner : cannunà
- Canonnier : cannunieru
- Capitaine : capitanu
- Carburer : carburà
- Cardiaque : cardiacu
- Carence : mancanza , insufficenza
- Carton (de l'arbitre) : cartulinu
- Carton (ou score) : cartone
- Casse-cou : troncacollu
- Catégorie : categuria
- Céder : cede
- Central : centrale
- Centre : centru
- Cercle : giru , chjerchju , tondulu
- Cercle central : girone di mezu campu
- Championnat : campiunatu
- Chance : furtuna , diccia
- Chandelle : calciu in celu
- Changement : scambiu , cambiamentu . – d'aile
: cambiamentu d'ala
- Chapeau (le coup du - , 3 buts consécutifs) : scappellata
- Charbon (aller au -) : imburrà , battaglià
- Charge : carica
- Charger : caricà
- Chaussé : calzu
- Chausser : calzà
- Chaussette : calza , calzetta
- Chaussure : scarpu
- Chevauchée : cavalcata
- Cheville : noce , cavichja
- Chiffre : sciffru
- Chute : cascata
- Circonférence : circunferenza , tondulu
, chjerchju
- Circulaire : circulare
- Ciseau : furbiciata. – retourné : V.BICYCLETTE
- Citron : limone
- Clameur : briunata , clamore , tumultu
- Classement : classifica , classificamentu
- Clôture : serrenda , chjudenda
- Clôturer : serrà , chjode. – la marque
: chjode a màrca , arrestà i conti
- Club : circulu , associu
- Coach : esercitatore , addestratore. V.ENTRAINEUR
- Cœur : core
- Cœur (désirer fortement , avoir à -)
: avè à core
- Coin : angulu , scornu
- Colère : zerga , stizza , collera
- Collectif : cullettivu
- Collègue : cullega , cullegu
- Collision : impettu , intoppu
- Combat : battaglia , lotta , cumbattimentu
- Combattre : cumbatte , luttà
- Combinaison : cumbinazione , almanaccata
- Combiner : cumbinà , almanaccà
- Commettre : cummette . – une faute : fallì
(sce) , rendesi culpevule , cummette un'infrazzione
- Commettre (fig.) : cummette un errore , fà un sbagliu
, avè una mancanza
- Comparable : paragunevule , cumparevule
- Comparaison : paragone , cumparazione
- Comparer : paragunà , cumparà
- Compétent : cumpetente , capace
- Compétition : cumpetizione
- Complémentaire : cumplementariu
- Composition de l'équipe : cumpunimentu de sguadra
- Complémentarité : cumplementarità
- Compte-rendu : conturesu , resucontu
- Concurrence : cuncurrenza
- Condition : cundizione
- Conduite : cundotta
- Conjuguer : cuniugà , cunghjucà
- Consigne : ordine , direttiva
- Continuer : cuntinuà
- Contre : contru
- Contre-pied : contrapede
- Contrôle : cuntrollu. Perdre son - : ùn 'esse
più annantu à sè , perde u sangue freddu
- Contrôler : cuntrollà , dumà
- Controverse : cuntrastu , cuntrastata
- Convaincu : scunvintu
- Conviction : cinvinzione
- Coordonner : cuurdinà
- Coordinateur : cuurdinatore , regista
- Coriace : duru , tenace
- Corner : calciu d'angulu , calciu
di scornu
- Correct : currettu
- Correction : currezzione
- Corrélation : currelazione
- Côté : latu
- Cou-de-pied : fiocca di u pede
- Coup : colpu , pichju
- Coup au tibia : schincata
- Coup d'envoi : primu calciu , calciu d'ingagiu
, calciu d'iniziu
- Coup franc : penalità
- Coup d'œil : uchjata. Avoir le - : avè l'ochju
- Coup de pied de but : calciu di sgagiu
- Coup de pied en l'air : cuchjara , calciu altu
- Coup de pied en chandelle : calciu in celu
- Coup de pied (donner un -) : minà un calciu.
Donner des -s de pied répétés : calcittà
- Coup de poing : pugnu
- Coup de tête : capata , incapata
- Coup de sifflet : fischjata , trillata
- Coup de chapeau : scappellata , V.CHAPEAU
- Coupe : coppa , cu-
- Courbe (trajectoire) : curva , diccentrata , sd-
- Course : corsa
- Couverture (joueur en -) : cupertura , garanzia
- Couvrir : copre
- Cri : gridu , stritu , mughju , brionu
- Crier : gridà , strità , mughjà ,
briunà
- Critère : criteriu
- Croc-en-jambe : anchetta , gambetta
- Crochet : trincata
- Croiser : crucià
- Cuir (le) : pallone , pallò
- Cuisse : coscia
- Culotte : calzunellu
- Culotte (perdre la -) : perde e braghe
- Culte : cultu
-
-
- Danger : periculu , risicu
- Dangereux : periculosu , risicatu
- Débordé (être -) : fà acqua
- Déborder : trapassà , trafrancà
- Débordement : trapassata , trafrancata
- Débordement (fig.) : eccessu di passione
- Déboucher : sboccà , sbu-
- Déchaîné : scatinatu
- Déchaîner (se) : scatenassi
- Décider : decide
- Décisif : decisivu
- Décision : decisione
- Déclassé : sclassatu
- Déclasser : sclassà
- Décollage : alzatura
- Décoller : alzassi
- Décomposition : scumpunimentu
- Défaite : disfatta , dirotta , scunfitta
- Défendre : difende
- Défense : difesa
- Défenseur : difensore , difendidore
- Défensif : difensivu
- Déferler : sbuccà à sbucchera
- Défier : sfidà. Se - : sfidassi
- Dégagement (coup de pied) : sgagiu , calciu
d'alluntanamentu
- Dégager : sgagià , sbarazzà
- Dégénérer (le jeu) : ingattivissi
- Degré : gradu
- Delà (au -) : al di là
- Délégué : delegatu
- Démarquer : smarcà
- Démarquage : smarcamentu
- Démarrage : smaratura , partenza
- Démarrer : smarà , parte
- Demi : mezuterrenu
- Démission : demissione
- Démonstration : dimustrazione
- Départ : partanza
- Dépassement : trafrancata , travancata
- Dépasser : trafrancà , travancà
- Déplacer (un joueur) : spiazzà. – le
jeu : cambià
- Déplacement : spiazzamentu
- Déroulement : sviluppu
- Derby : derbì
- Déroutant : scuncertante
- Derrière : daretu. Par - : à l'indaretu
, per daretu
- Descendre : falà
- Descente : falata
- Déséquilibre : disiquilibriu , squi-
- Déséquilibrer : disiquilibrà , squi-
- Désigner : indicà , mostrà
- Désir : brama , desideriu
- Désordonné : disurdinatu
- Désordre : disordine
- Détente (saut) : stesa
- Déterminant : determinante
- Déterminer : determinà , fà chè
- Dévasté : spiantatu
- Dévaster : spiantà
- Déverrouiller : schjavittà
- Dévier : svià
- Diamètre : diametru
- Difficulté : difficultà
- Direct : direttu : dirittu
- Direction : direzzione
- Diriger : direge , guidà , stradà
- Discipline : disciplina
- Discret : discretu
- Discutable : cuntrastevule
- Disputer (un ballon) : disputà , esse à
a lotta. Se - : cuntrastassi , liticassi
- Distance : distanza
- Distinguer (se - ) : mettesi in valore , distinguesi
- Distiller (un ballon ) : distillà
- Distribuer : distribuì (sce)
- Distribution : distribuzione
- Division : divisione
- Dominer : duminà , prevalè
- Dompter : dumà , supranà
- Doubler (la marque) : duppià , raduppià
, rid-
- Doubler (un joueur) : trapassà , trafrancà
- Douche : duscia , troscia , bagnu
- Doué : dutatu , pruvistu
- Douzième (homme) : dodecesimu
- Drapeau : bandera
- Dribble : schivata , schizata , schisgiata
- Dribbler : schivà , schizà , schisgià
, sfughje , burlà , ingannà
- Dribbler et redribbler : macagnà , ghjucà
à burla burloni
- Droit : dirittu
- Drop (reprise en -) : mezu volu
- Durée : durata
-
-
- Ebloui : abbagliulatu
- Eblouir : abbagliulà
- Eblouissant : radiosu , sfulgurante
- Ebrouer (s'-) : scuzzulassi
- Echange : scambiu
- Echelon : gradu , scalellu
- Echouer : fiascà
- Eclair (tir) : accendita , saetta
- Ecusson : scudellu
- Effectuer : fà
- Effet : effettu
- Effort : sforzu
- Egal : uguale
- Egalité : ugualità , parità
- Elan : abbrivu , abbriu , slanciu. Prendre l'-
: piglià l'abbriu , slanciassi , piglià a viulenza
- Elément : elementu
- Elimination : eliminazione , scartu
- Eliminer : eliminà , scartà , scantà
- Elite : fiorefiore , fiore , scelta. D' : di prima scelta
, di prima trinca
- Emblée (d'-) : à a prima , di colpu
- Emblème : emblema , stema , insegna
- Embourbé : infangata. S'-er : infangassi , infalzinassi
- Embuscade (être en -) : esse in posta
- Eminent : eminente , superiore
- Encaisser : incascià
- Enclencher : incruchjà
- Encombrer : imbarazzà
- Encombrement : cumbugliu
- Engagement : ingagiu. Engagement (début
du match) : iniziu
- Engouement : passata , scappriciata
- Engrenage : ingranatura
- Enjeu : cumprumessu
- Enorme : spripusitatu , smisuratu
- Enormité : spripositu
- Ensemble (l'-) : a sguadra
- Entorse : impalpatura , svuglitura , storta di pede. Se
faire une - : svogliesi un pede , storcesi un pede
- Entraîner : trascinà , str-. – (sur
le plan sportif) : esercità , addestrà , cumbulì
(sce)
- Entraîneur : esercitatore , addestratore
- Entraînement : eserciziu , addestramentu
- Envahir : invade , inguarà
- Envahi : invasu
- Envahissement : invasione
- Envoi (coup d' - ) : primu calciu , calciu
d'iniziu
- Epaule : spalla
- Epauler (charger) : caricà. – (fig.) : sustene
, aiutà
- Eprauve –test) : sperimentu. – (compétition)
: cumpetizione
- Epuisé : stancu mortu , arresu
- Equipe : sguadra
- Equiper (les joueurs) : veste è calzà
- Equilibre : equilibriu
- Equitable : ghjustu
- Erreur : sbagliu , errore
- Esquiver : schivà , evità , schizà
, schisgià
- Essai : prova
- Essayer : pruvà
- Essoufflé : sfiatatu , anscicortu
- Estimer : stimà , apprezià. – que :
crede chè , esse d'avisu chè
- Etalé (de tout son long) : longutiratu
- Etat (en mauvais - ) : scempiatu , in gattivu statu
- Etat (de grâce) : toccu da a man' di Diu
- Etoile : stella
- Etouffé : assuffucatu
- Etouffer : assuffucà
- Etourdi (par un coup) : abbambanatu
- Etriller : batte largamente , striglià
- Evénement : evenimentu , avv-
- Evident : evidente , certu
- Eviter : schisgià , schivà , schizà
, evità
- Evoluer (le jeu) : svilupassi
- Evolution : evuluzione
- Excellent : eccellente
- Excentré : diccintratu
- Exception (à l' -) : à l'eccezzione , fora
chè salvu
- Excitation : eccitazione
- Excité : eccitatu
- Exclure : esclude , caccià
- Exclusion : esclusione
- Exempt : esentu ,dispinsatu
- Exercice : eserciziu
- Expert : spertu , espertu
- Exploit : prova , fattone
- Expulser : spulsà , caccià , esclude
- Extension : estensione
- Extérieur : esteriore
- Externe : esternu
- Extrême : estremu
- Extrémité : estremità , fine , capu
- Exutoire : spannacore
-
- Face : faccia , visu. En – de : voltu. Faire
- : fà fronte
- Face à face : visu à visu
- Faible : debule , frollu
- Faiblesse : dibulezza
- Faiblir : calà , calià , cede
- Fair-play : ghjocu francu , ghjocu curtese
- Fameux : famosu , rinumatu , numinatu , celebre
- Fantaisie : fisica , estru , fantasia. Faire des
–s : fisicà
- Fatigue : stanchezza , fatica
- Fatigué : stancu , faticatu
- Fatiguer : stancà , faticà
- Fauchage : sigata , furlanata
- Fauché : sigatu , furlanatu , insetatu , stesu
, stracquatu
- Faucher : sigà , furlanà , insetà
, falcià , stende , stracquà
- Faufiler (de - ) : infilassi , infrugnassi , insinuassi
, infurficassi
- Faux : falzu , fintu
- Fausser (un résultat) : falsificà , guastà
- Faute : sbagliu , colpa , mancanza , fallu , errore
- Fauter : mancà , peccà , fallì (sce)
- Fautif : culpevule
- Favori : favuritu , predilettu
- Fédéral : federale
- Fédération : federazione
- Feinte : finta , burla
- Feinter : fintà , burlà
- Fignolé : rifinitu
- Fignoler : rifinì (sce)
- Fil : filu
- Filet : reta , retone
- Fin : fine
- Final : finale
- Finesse : finezza
- Fioritures : fiuriture , pampanate
- Fixe : fissu
- Flancher : cede , mullà , cappià , lentà
- Flèche : sfrezza
- Fléchir : piegà , cede , mullà ,
cappià
- Flexion : flessione , ghjimbatura
- Flou : flosciu
- Foi : fede
- Foison (à -) : miraculi , à riboccu
, à buzoffe , assai , à vuluntà , à
ghjittera , à bollori
- Foisonner : bolle , cresce
- Foncer : lampassi , frumbassi
- Fonction : funzione
- Fonds (de jeu) : arte prufondu , fondu di ghjocu
- Football : ghjocu di pallone , di pallò
- Force : forza , foia , foga
- Forme (en -) : in forma
- Formidable : tremendu , furmidevule
- Formule : formula
- Fou (un match -) : un "macciu" impazzitu
- Fou (comme un -) : à a scimesca
- Fougueux : impetuosu
- Foulure : svuglitura , storcitura
- Fraction : frazzione
- Fracture : truncatura , rumpitura , frattura
- Franc : francu
- Franchir : francà , travalcà , trapughjà
, trabuccà
- Frappe (de balle) : battuta
- Frapper (la balle) : batte , minà
- Frapper (un adversaire) : minà , culpì (sce)
- Frein : frenu
- Freiner : frinà
- Front : fronte
- Fureur : furore , rabbia , impitu
- Fusée : rucchetta
- Fuser : schizzà
-
-
- Gaffe : sbagliu , errore
- Gagner : vince , guadagnà
- Gamme : gamma , registru
- Garde-but , gardien : V.GOAL
- Gauche (n.) : manca , sinistra / (adj.) : mancu , sinistru
/ sgalabatu
- Gazon : erbetta
- Gêner : fà ostaculu , ostaculà
- Génie : geniu
- Génial : geniale , di geniu
- Genou : dinochju
- Geste : gestu , attu , incisa
- Gicler : schizzà , scrizzà
- Glisser : sculiscià , sguillì (sce). Se
- : infilassi , insinuassi , introducesi. – un ballon
: trasmette lindamente
- Gloire : gloria
- Goal : purtieru , guardianu
- Gonflé : ingunfiatu
- Gonfler : ingunfià , imbuffà
- Grâce (en état de -) : toccu da a man'di
Diu
- Gradin : scalinu. Les –s : scalinata
- Grimace (faire la -) : fà i versi
- Grimacer (de douleur) : sgrignà da a pena
- Groupe : gruppu , truppa , struppa
- Grossier : villanu , sfacciatu
- Guide : guida
- Guider : guidà , stradà , adestrà
, cumbulì (sce)
- Gymnastique : ginnastica
-
-
- Habile : aggalabatu , spertu , sgualtru , abile
- Habilement : incù galabu , abilmente , destramente
- Habileté : galabu , sgualtrezza , abilità
- Haché (le jeu) : spezzatu , spezzulatu , truncatu
- Hacher (le jeu) : spezzà , truncà , interrompe
- Haleter : spatanscià
- Haletant : spatansciendu , sfiatatu
- Hampe (du drapeau) : asta , manicu
- Hand : manu
- Harmonie : armunia , accordu
- Hasard : azardu , casu. Par - : pè azardu , per
casu
- Hasarder (se -) : azardassi , aventurassi
- Haut : altu
- Hauteur : altezza
- Héroïque : eroicu
- Hésiter : esità , dubità
- Heurter : inticcià , impittà
- Homogène : omogeneu
- Homologue : omologu
- Honnête (arbitre) : onestu , dirittu , ghjustu.
– (jeu , parti) : cunvenevule
- Hors-jeu : fora ghjocu , fora di ghjocu , "orsagliu"
- Houleux (jeu , match) : agitatu , muvimentatu , scaprosu
- Hourrah-football : ghjocu scusgitu , à lampa lampa
- Houspiller : maltrattà , scuzzulà
- Humeur : estru
- Hurlement : urlu , ughjulu
- Hurler : urlà , ughjulà
- Hymne : innu
- Hystérie (collective) : isteria cullettiva
-
-
-
- Identique : identicu , tale è quale
- Identité : identità
- Illicite : illecitu , pruibitu
- Image : imagina , imaghjina
- Imagination : imaginazione
- Immobile : fermu , piantatu , fissu , immobile
- Immobilisé : fermatu , immubilizatu , neutralizatu
- Immuable : immuabile , immutevule
- Impair : nescu , sparu
- Impartial : imparziale , spassiunatu
- Impétueux : impetuosu , precipitosu
- Impétuosité : furia , impetuosità
- Improviste (à l'-) : à l'improvista
- Impultion : impulsione
- Inanimé : tramurtitu , inanimatu
- Inaugurer : inaugurà , battizà
- Incapable : incapace
- Incapacité : incapacità
- Incompétence : incumpetenza
- Incorrect : scurrettu , scrianzatu , privu di calateu
- Incorrection : scurrezione , scurrettezza
- Indirect : indirettu
- Indiscutable : indiscutevule
- Individualiste : individualistu , persunale
- Individualité : individualità
- Indice : indiziu
- Inertie : inerzia
- Infiltrer (s'-) : ficassi , infiltrassi
- Inflexion (de la balle) : inflessitura
- Influence : influenza , pesu
- Influencer : influenzà , cunvice , pisà
- Infraction : mancamentu , infrazzione
- Initiative : initiativa , rigiru
- Injure : inghjuria , affrontu
- Injurier : inghjurià , affrontà
- Inné : di nascita , innatu
- Insaisissable : inchjappevule , impiglievule
, inagguantevule
- Inscrire (le but) : marcà
- Inspiration : estru , ispirazione
- Insulter : offende , insultà
- Intention : intenzione
- Intentionnel : intenziunale
- Interdit : interdettu , pruibitu
- Intègre : integru
- Interdiction : interdettu , interdizione
- Intérieur : internu , interiore
- International : internaziunale
- Interposer (s') : interponesi , framettesi
- Interprétation : interpretazione
- Intervalle : intervallu
- Intervenir : intervene
- Intervention : interventu
- Intervertir : invertì (sce)
- Interverti : invertitu
- Intraitable : intratabile
- Invaincu : imbattutu , mai battutu
- Invalide : invalidu , infermu
- Invalidité : invalidità
- Invincible : imbattevule , invincibile
- Inviolé : inviulatu , francu
- Irrecevable : innaccettabile
- Irréductible : irreduttibile , inesorabile
- Irrégulier : irregulare
- Irrésistible : irresistibile
- Irrésolu : indecisu
-
-
- Jaillir : scaturì (sce) : scatulì (sce)
, scrizzà , schizzà
- Jaillissement : scaturime , scatulime , scrizzime , schizzime
, zirlime
- Jambe : gamba , ghjamba , anca , zanca , zanchera
, schinca , crochja
- Jeu : ghjocu
- Jeunesse : giuventù , ghjuventù
- Joie : gioia , cuntentezza
- Joli : bellucciu
- Jonglage (avec la balle) : ghjuculera
- Jongler (avec la balle) : ghjuculà
- Jonglerie : ghjuculatura
- Jongleur : ghjuculatore
- Jouer : ghjucà
- Joueur : ghjucatore
- Journal : giurnale , ghjurnale
- Journaliste : giurnalistu , ghjurnalistu
- Joyau : giuvellu
- Joyeux : alegru
- Joyeusement : alegramente
- Jubilé : ghjubileu
- Judiciaire : ghjudiziariu
- Judicieux : ghjudiziosu
- Juge : ghjudice. – de touche : guardiastriccia
, aghjuntu di riga. – de ligne : aghjuntu di striccia
- Jugement : ghjudiziu , sintenza
- Juger : ghjudicà
- Jump : impitu
- Junior : maiuricciu
- Juridiction : ghjuridizione
- Juridique : ghjuridicu
- Jurisprudence : ghjurisprudenza
- Jury : ghjuratu , cummissione
- Juste : ghjustu
- Justesse : ghjustezza
- Justice : ghjustizia
- Justicier (le –) : ghjustizieru
-
-
- Klaxon : clacsonu , tromba , corna
- Klaxonner : clacsunà , trumbà , curnà
-
-
- Lacet : liagliula , cospidu , curdella ,
liacciulu
- Lancer (la balle) : lampà. – (le jeu ou le
joueur) : slancià
- Large : largu
- Largeur : larghezza
- Lassitude : stanchezza , fiacca , fiachezza
- Latéral : laterale
- Leçon : lezzione
- Léger : legeru , legere
- Lent : lente
- Lenteur : lentezza
- Leste : lestu , sgualtru
- Libérer (se -) : liberassi
- Libero : liberu
- Libre : liberu , francu
- Licite : lecitu , legale , permessu
- Liesse : alegria , alegrezza , cuntentezza , letizia
- Ligne : riga , striccia , linea
- Ligne de but : riga di gabbia , striccia di gabbia
- Ligne des six mètres : riga di fondu , striccia
di fondu
- Ligne de touche : riga laterale , striccia laterale
- Ligne médiane : riga di mezu campu , striccia
di mezu campu
- Ligue : lega , cungrega
- Limite : limita , limitu , cunfina , termine
- Linéaire : lineare
- Lob : lobu
- Loi : lege
- Long : longu. Le – de : arrente , longu à
, à rembiu à , à rasu à
- Longer : andà longu à
- Longueur : longura , lunghezza
- Loyal : leale , francu , dirittu
- Lutte : lotta
- Lutter : luttà
- Luxation : sbuglitura , cacciatura , impalmatura
- Luxe : lussu
- Lynch , lynchage : macuccatura
- Lyncher : macuccà
- Lyrique : liricu
-
-
- Machine : mecanica
- Magie : magia , incantu
- Magique : magicu
- Malchance : sdiccia , sfurtuna
- Maillot : maglietta
- Main : manu , "ends"
- Maladroit : scialanguatu
- Malhonnête : disonestu , villanu , scrianzatu
- Manœuvre : manuvra
- Manœuvrer : manuvrà
- Marquage (des joueurs) : strinta , curatura
- Marque : marca , contu
- Marquer (l'adversaire) : tene , stringhje , curà.
– de près (l'adversaire) : esse arrembu à
, stringhje à fiancu. – (le but) : marcà ,
segnà , insaccà
- Marqueur : marcatore , signatore
- Masqué : piattu , piattatu
- Masquer : piattà
- Massage : massagiu , strufinata
- Masse (de gens) : massa , folla , multitutine
- Match : partita , scontru , incontru , cunfrontu , lotta
, "macciu"
- Mécanisme : meccanisimu
- Médecin : medicu , duttore
- Médian : medianu , mediu
- Méfait : malfatta
- Meilleur : megliu , più bonu
- Mêlée : scumbugliu , zuffa , fraiu
, imbulighjata
- Menacer : minaccià , intimurì (sce)
- Meneur (de jeu) : capimuvidore , capievuluzione , capiorchestra
, padrone
- Ménisque : meniscu
- Mental : mentale , di capu
- Merveille : maraviglia
- Merveilleux : maravigliosu , miraculosu
- Méthode : mancra , metudu
- Minime : minuricciu
- Minute : minutu
- Mi-temps : mezutempu , riposu
- Mobilité : mubilità
- Modèle : mudellu
- Modérer : muderà
- Moitié : metà , medità , mezu
- Moment : mumentu
- Montant (poteau -) : muntente , tilare , palu , cantellu
- Montre (jouer la -) : allungassila , piglià
u so tempu
- Montée : cullata
- Monter : cullà
- Morphologie : morfolugia
- Mou : frollu
- Mouiller (le maillot) : incroscià a camisgia
, a maglietta
- Mouvement : muvimentu , mossa
- Multiplier : multiplicà
- Mur : barriera. Faire le - : fà u muru
-
-
- Narrer : cuntà , racuntà
- Nébuleux (jeu -) : fossu , oscuru , scuru
- Nerf : nerbu , nervu
- Nerveux : nerbosu , nervosu
- Nervosité : nerbosità , nervosità
- Neutraliser : neutralizà
- Neutre : neutru , senza partitu presu
- Niveau : livellu
- Nivellement : livellamentu
- Nocturne : nutturnu
- Nonchalant : languidu
- Normal : nurmale
- Normaliser : nurmalizà
- Nouveau : novu
- Nouveau venu : venutu da pocu
- Novice : nuviziu , inespertu
- Nul (match -) : un paru , un paru à paru , una
partita patta. Faire match - : fà pattu , apparinà
, impattà. - : nullu , di nisun'valore
- Nullité : nullità
- Numériquement : numericamente
- Numéro : numeru
- Numérotage : numerazione
- Nuque : tupezzu
-
-
- Obéir : ubbidì (sce) , stà à
sente
- Obéissance : ubbidienza
- Obéissant : ubbidiente
- Oblique : in bisbò , di latu , oblicuu ,
cimbalu
- Obstacle : ostaculu , intoppu , trampalu
, nocciulu
- Obstination : ostinazione , testardaghjine , caprunu
- Obstiné : ostinatu , testardu , chjuccutu , inchjuccutu
- Obstiner (s'-) : ostinassi , intestassi , inchjuccassi
- Obtenir : ottene
- Obstruction : ostruzzione
- Occasion : occasione
- Occuper : occupà
- Octroyer : accurdà , cuncede
- Offense : offesa
- Offenser : offende
- Offensif : offensivu
- Offensive (une -) : attacu , offensiva
- Officiel : ufficiale
- Officiellement : ufficialmente
- Officieux : ufficiosu
- Officieusement : ufficiosamente
- Ondée : acquata
- Onze (le -) : a sguadra
- Opiniâtre : tenace , ostinatu
- Opposé : oppostu , cuntrariu
- Opposer : oppone , cuntrarià. S' - : opponesi
- Opposition : oppusizione , cuntrastu
- Ordonné : ordinatu , assestatu
- Organisation : organizazione
- Organiser : organizà
- Orgueil : orgogliu
- Orienté (le jeu) : orientatu , giratu voltu , versu
- Orienter (le jeu) : orientà , indirizzà
, guidà , girà voltu , girà versu
- Ossature : ossatura
- Outil : arnese , strumentu
- Outrance (dominer à -) : duminà à
morte
- Ouverture : apertura
- Ouvrir (le jeu) : apre , allargà
- Oxygène : ossigenu
-
-
- Pair : coppiu , paru
- Paire : paghju , piccia
- Panneau (de marque) : guadru , indicatore
- Parade : parata , arrestu
- Parallèle : paralela
- Parfait : rifinitu , cumpitu , ind'incanti , perfettu
- Parking : cansatoghju , stabulu
- Partial : parziale
- Partage : spartimentu
- Partager : sparte
- Partenaire : cumpagnu
- Partie : partita
- Pas : passu , ancata
- Passage : passu , passaghju
- Passer : passà. – la balle : passà
, trasmette
- Passion : passione
- Passionnant : passiunante
- Patauger : guazzighjà , sfanghiccià
- Pavillon : paviglione , bandera , banderina
- Pénal : penale
- Pénalité : penalità
- Penalty : penalità suprema , - estrema , - di rigore
, calciu di riparu
- Pénétrer : penetrà , entre , ficcassi
- Pénible : penibile , penosu
- Percer (une défense) : tufunà , trapanà
- Perdre : perde
- Performance : prova
- Perte : perdita
- Période : periodu
- Permuter : permutà
- Permutation : permutazione
- Péroné : schinchettu
- Personnel (jeu -) : persunale
- Pétard : furganu , musculottu , maschiottu
- Pièce (de monnaie) : pezzetta
- Pied : pede , zampa
- Piétiner : calcicà
- Plaisant : piacevule
- Planter (le but) : piantà , inciuttà , ficcà
- Plat : plattu , pianu
- Plat-ventre (à -) : à corpu in ghjò
- Plongeant (tir -) : à falera , chì fala
- Plongeon : ghjittata , lampata , capiciottu , ciunfata
, saltu di pesciu
- Plonger : lampassi , ghjittassi , capiciuttà ,
ciunffà
- Poignardé : pugnulatu , siccatu , stilittatu
- Poignarder : pugnulà , siccà , stilittà
- Poing : pugnu
- Point : puntu. – central : centru
- Pointe : punta
- Pointu (un -) : puntata
- Poitrine : pettu
- Pont (petit -) : picculu ponte , ponte internu
, frà gambe. Grand - : grande ponte , ponte esternu ,
fora gambe
- Positif : pusitivu
- Posséder : pussede , avè
- Possession : pussessu , pussessione
- Poteau (de but) : palu , cantellu , muntante , tilare.
– de corner : picchettu di scornu , picchettu d'angulu
, piottulu di scornu , piottulu d'angulu
- Pourcentage : percentu : percentuale
- Pourchasser : perseguità
- Poule : pulla
- Poussée : puntata
- Pousser : puntà
- Poussin : piulellu , cacanidu
- Pouvoir (le -) : u pudere
- Pratique (la -) : pratica
- Pratiquer : praticà
- Précis : precisu , esattu , ghjustu
- Précision : precisione
- Préfabriqué (jeu -) : prefabricatu , amparatu
- Préserver : preservà , salvà , francà
- Presse (la -) : stampa
- Presser : stringhje , incalcà
- Pressing : pressione
- Pression : pressione
- Prime (la -) : prima , premiu
- Problème : prublemu
- Professionnel : prufessiunale
- Profondeur : prufundità
- Progresser : prugressà , avanzà
- Progression : prugressione , avanzu
- Promotion : prumuzione
- Pronostic : prunosticu , previsione
- Protéger : prutege , piglià a pretesa di
- Protège-tibia : paraschincu
- Prouesse : prova , prudezza , colpu tremendu
- Provisoire : pruvisoriu
- Provocation : pruvucazione
- Provoquer : pruvucà , azzizzà , cagiunà
- Pugilistique : pugilisticu
- Pugnace : pugnace , battaglieru
- Pugnacité : pugnacità
- Puissance : putenza
- Pupille : pupillu
- Punch : foga , foia , ponciu
-
-
- Qualité : qualità
- Quart (de finale) : quartu
- Quattuor : quartettu
- Querelle : letica , litica , lita
- Quintessence : quintessenza
- Quitter : lascià , abbandunà
- Quolibet : fischiata , mughjata , schjamazzu , scherzu
, ughjulu , urlu
-
-
- Rage : rabbia , stizza , sistia
- Rageur : rabbiosu , stizzosu , sistiosu
- Ralentir : allentì (sce)
- Ramasser : racoglie , riguarà
- Ramer : ramà
- Rapide : rapidu , lestu
- Rapidement : rapidamente , prestu
- Rapidité : rapidità , velocità
- Rapport : raportu
- Ras de terre (à -) : à rasiterra , à
fior di terra
- Raté : sbagliu , fiascu
- Râteau : colpu di u rastellu , colpu di à
raschja
- Rater : mancà , sbaglià , fiascà
- Ratissage : raschjamentu
- Ratisser : raschjà , racoglie
- Rebondir : ribattulà , ribumbà
- Rebond : ribombu
- Rebondissement : novu sviluppu
- Réception : ricevimentu
- Rechigner : esse reticente , ritenesi , astenesi
- Rechute : ricaduta
- Récidive : recidiva
- Récidiviste : recidivistu
- Réclamer : riclamà , prutestà
- Récompense : ricumpensa
- Record (le -) : massimu (u -)
- Recrutement : ricrutamentu , arrulamentu
- Rectangle : rettangulu
- Rectiligne : retilineu
- Recul : rinculu , rinculata
- Reculer : rinculà , tirassi in daretu
- Récupération : ricuperazione
- Récupérer : ricuperà
- Redresser : addirizzà , currege
- Réflexe : riflessu
- Refuser : ricusà
- Régal : festinu
- Régal des yeux : un vede
- Registre : registru
- Règle : regula
- Règlement : rigulamentu
- Réglementaire : rigulamentariu
- Régulier : regulare
- Relaxer (se -) : liberassi , rilassassi
- Relégué : rilegatu , cundannatu
- Reléguer : rilegà
- Relève : rileva , muta
- Relever (se -) : rialzassi , levassi
- Relever : rilevà
- Remanié : rimanighjatu , ritoccu
- Remanier : rimanighjà , rituccà
- Remarque : rimarca , osservazione
- Remède : rimediu
- Remédier : rimedià
- Remise (de balle) : rimessa
- Remontrance : rimproveru , osservazione
- Rempart : rampale , muraglia , muru , bastione
- Remplaçant : rimpiazzante
- Remplacement : cambiamentu, sustituzione , rimpiazzamentu
- Remplacer : rimpiazzà , cambià , sustituì
(sce)
- Remporté : ottenutu , vintu
- Remporter : ottene , vince
- Remuant : attivu , ruminicante
- Remuer : move , scuzzulà
- Renâcler : erpià , esse reticente
- Rencontre : incontru , scontru , intoppu , duellu
- Rencontrer : riscuntrà , incuntrà , imbattesi
cù
- Renfort : rinforzu
- Rentrée : rientrata
- Renversement (de jeu , de situation) : ringuersciamentu
, rinversciamentu
- Renverser : ringuerscià , rinverscià , ribuccà
- Réorganiser : riurganizà
- Réorganisation : riurganizazione
- Réparation : riparu
- Repiquer : tramutassi
- Repli : ripiegu
- Repos : riposu
- Repousser : fà rinculà , resiste incù
successu
- Réprimander : rimproveru , osservazione
- Réprimander : rimproverà , ammunì
(sce)
- Reprise (V.TIR ET SHOOT) : ripresa
- Réserve : riserva , ubbiezzione
- Résistance : resistenza , difesa
- Résister : resiste , durà , tene
- Respect : rispettu , cunsiderazione
- Respecter : rispettà , teme
- Resserrer : ristringhje
- Retrait (en -) : in daretu
- Ressusciter : risuscità
- Résultat : risultatu
- Retourné (un -) : riversciu , riversciata
, rinversciata. Ciseau - : V.CISEAU
- Retranchements : furtificazioni
- Retrancher (se -) : cunfinassi à e strette , difendesi
in daretu
- Rétro : effettu di rinculu
- Rétrograder : retrusà , retrogredì
(sce) , rinculà
- Réussir : riesce
- Réussite : riuscita
- Revanche : rivincita
- Risque : risicu
- Rivaliser : rivalizà
- Rivalité : rivalità
- Rodage : rutera , rifinitura , rutasgiu
- Roder : rutà , affinì (sce) , rifinì
(sce)
- Rond : tondu , ritondu , circulare
- Rond central : girone di mezu campu
- Rouler : rutulà , vultulà , cincinà
- Roulette (terme technique) : rulletta
- Ruade : erpiu
- Rude : rozu , aspru , rigurosu
- Rudoyer : scuzzulà , trattà duramente
- Ruer : erpià
- Rythme : ritimu
-
-
- Saigner : sanguinà
- Sanction : sanzione
- Sandwich (prendre en -) : piglià in tanaglia
, attanaglià
- Sang-froid : sangue freddu
- Saut : saltu
- Sauter : saltà , spiccà u saltu , trasaltà
, travalcà , francà
- Sautiller : saltichjà
- Score : marca , contu
- Semelle : sola , suletta
- Senior : maiore , maiò
- Shoot : tiru , "sciuttu"
- Shoot-éclair : tiru fulminante , tiru assaitatu
, stafilata
- Shoot-appuyé : pacchettu. – très appuyé
: pacchettone
- Siffler : fischià , frischià , zivulà
, fiscà
- Sifflet : fischiu , frischiu
- Sigle : sigla
- Signal : signale , segnu , cennu
- Signaler : signalà , cennà
- Société : sucietà , associu
- Soigner : accurà , curà
- Soin : cura
- Sol : pianu , terra
- Solidaire : unitu
- Sort : sorte , furtuna
- Sort (tirer au -) : tirà à a sorte , fà
à l'imbusca
- Sortie : surtita. – de but : surtita di fondu
- Sortie latérale : surtita laterale
- Souffle : fiatu , soffiu
- Souffler : suffià. – (reprendre souffle) :
rifiatà
- Soulier : scarpu di "macciu"
- Souple : agile , sgualtru , elasticu
- Souplesse : agilità , sgualtrezza
- Soutien : sustegnu
- Spectacle : spettaculu , vede
- Spectateur : spettatore
- Sphère : sfera , pallone , pallò
- Spontané (tir -) : spuntaneu , impruvisu
- Sprint : corsa à tutta battuta , corre à
tutta battuta
- Stade : stadiu , campu
- Stage : stasgiu , preparazione pratica
- Stagiaire : stasgiante
- Statut : statutu , regulamentu
- Stoppeur : piantatore , fermatore , arrestatore
- Stratège : strategu
- Stratégie : strategia
- Stratégique : strategicu
- Style : modu , manera , fattura , stilu
- Succès : successu , riuscita , riescita
- Superviser : esaminà dà in altu , sopr'esaminà
- Supporter (le -) : sustenitore
- Surface de but : rettangulu di gabbia. –
de réparation : rettangulu di riparu , zona di
riparazione
- Surveillance : surveglianza , guardia , cura
- Surveiller : surveglià , guardà , curà
- Survolté : sopramutivatu , sopratesu
- Suspendu : suspesu
- Suspension : suspensione
- Système : sistemu
-
-
- Tableau (d'affichage) : guadru , indicatore
- Tacticien : tatticu
- Tactique : tattica
- Tacle : attaccu bassu
- Talon : taccu , calcagnu
- Talonner (suivre de près) : stringhje
- Talonner : tacchittà
- Talonnade : tacchittata , taccata , calcagnata
- Tapé : minatu , pichjatu
- Taper : minà , pichjà , batte
- Tarder : tricà , tardà
- Technicien : tecnicu
- Technique : tecnica
- Tempérament : timperamentu
- Temporiser : tempurizà
- Tenir : tene
- Tenir (marquer un joueur) : curà , marcà
- Tentative : tentativu , prova
- Tenter : tentà , pruvà
- Terminer : compie , finì (sce)
- Terreau : terricciu
- Test : sperimentu
- Tête : testa , capu
- Tête (coup de -) : capata , incapata
- Tibia : schincu
- Tir : V.SHOOT
- Tir : tiru
- Tirer : tirà
- Tirer au sort : lampà a pezzetta
- Tirer de volée : tirà à u volu
- Tirer en demi-volée ou en drop : tirà in
mezu volu
- Toile : falza stecca
- Torse : pitturiccia
- Toss (jouer le -) : lampà a pezzetta
- Toss (gagner le -) : vince l'iniziu
- Touche : surtita laterale
- Tournoi : turneu
- Traçage : tracciamentu
- Traçer : traccià
- Traîner (se -) : trascinassi
- Traîner la jambe : trascinà l'anca
- Trajectoire : traghjettu , traghjettoria
- Transfert : trasferimentu
- Transmettre : trasmette
- Transmission : trasmissione
- Transversale (barre -) : stanga orizuntale , traversa
- Transversale (changement d'aile) : cambiamentu d'ala
- Triangle : triangulu
- Triangulaire : triangulariu
- Tricher : simulà , arrubà
- Tricheur : simulatore
- Trille : trillu
- Tripes (se sortir les -) : crepassi in corpu
- Trompé : ingannatu , burlatu , sbagliatu , cugliunatu
- Tromper : ingannà , burlà , sbaglià
, cugliunà
- Troupe : truppa , banda , struppa
- Truc : artifiziu , truccu
- Truquer : truccà , fà e minighjichje , fà
e minighette
-
-
- Ultra : ultra
- Unanime : unanime , senza eccezzione
- Unanimité : unanimità , tombula
- Uniforme : uniformu
- Unilatéral : unilaterale
- Union : unione
- Unité : unità
- Usé : frustu
- User : frustà
- Usure (à l' -) : à l'usura , à frustera
- Utile utile , ghjuvevule , prufittevule
- Utilisation : approdu , utilizazione
- Utiliser : utilizà , impiegà , aduprà
- Utopie : chimera , utopia
- Utopiste : utopistu
-
-
- Vacarme : trostu , fracassu , schiamazzu
- Vaciller : trenicà , vacillà
- Va-et-vient : passa è veni
- Vague : incertu , imprecisu , vagu. La - : marosulu
, marosu
- Vaillamment : incù ardenza
- Vaillance : ardenza , core , curagiu
- Vaillant : ardente , curagiosu , valurosu
- Vain : vanu , inutile , inefficiente
- Vain (en -) : in vanu , inutilmente
- Vaincre : vince
- Vaincu : supranatu , arresu
- Valable : valevule , valabile
- Valeur : valore
- Valeur (de -) : di valore , di classa , di prezzu
- Valeureux : valurosu
- Valide : validu , sanu , ingamba
- Valider : cunvalidà , ufficializà
- Validité : validità
- Variable : varievule , variabile , incustante
- Varier : varià , cambià
- Vedette : celebrità , persunagiu
- Vedette (tenir la -) : mettesi in valore , tene
u primu postu
- Véloce : veloce , rapidu
- Vélocité : velucità , rapidità
, celerità
- Vent : ventu , ventera
- Vent (coup de -) : ventulata , sbuffulata
- Vent dans le dos : ventu favurevule , ventu in
poppa
- Vent debout : ventu cuntrariu , à contra ventu
- Ventre : corpu , panza , trippa , civa , tamba
- Ventre (à plat -) : a corpu in ghjò
- Verrou : chjave , chjavetta
- Vertu : virtù , bunezza , donu
- Vestiaires : spogliatoghji
- Vétéran : veteranu , anzianu
- Victoire : vittoria
- Vif : vivu , vivace , nerbosu
- Vigoureux : vigurosu , gagliardu , narbicutu , forzacutu
- Vigueur : vigore , forza , robustezza , suchju
- Vilain (geste -) : bruttu , gattivu
- Violé (le but) : furzata (a gabbia)
, schjavittata (a porta)
- Violence : viulenza , impitu , furore
- Violer (le but) : furzà (a gabbia) , schjavittà
(a porta)
- Vite : di furia , à a lesta , rapidamente , subitu
- Vitesse : vitezza , velocità , rapidità
- Volée (de -) : à u volu
- Volontaire : vuluntariu
- Volonté : vuluntà
- Volte-face : voltafaccia , giravolta
- Voltiger : vultighjà , vultigià , svulachjà
, svulazzà
- Vriller (une défense) : truvillà , tufunà
, trapanà
-
-
- Zéro : zeru
- Zig-zag : zighizagu
- Zone : zona , regione
-
- RIVENE
À A SCELTA | RIVENE À U PRINCIPIU
-
- ADECEC 1983.