. abandon
1. d'un droit : abbandonu, rinunzia
2. d'un terrain : sbandita, guaru, trasandu. Laisser à l'- : lascià à guaru, à l'agguaru, in sbandita, à l'allera, à l'abbandonu
3. d'un bien à des créanciers (= cession) : abbandonu, cessione, ceduta
4. de foyer : sbandonu, abbandonu di famiglia. - du domicile conjugal : abbandonu di u dumiciliu cuniugale
5. de la procédure : abbandonu di l'istanza
6. d'animaux, d'armes, d'objets : abbandonu d'animali, d'arme, d'ogetti periculosi chì impediscenu u passu nantu à a strada publica (delittu). Animaux à l'- : bestie sciolte. Laisser à l'- : lascia spatrunatu. A l'- : di agguaru, à l'allera
. abandonné
1. enfant: zitellu à u sbandonu, à l'abbandonu
2. terrain: terrenu trasandatu, à l'agguaru
3. affaire: trascuratu (négligé)
. abandonnement: abbandunamentu, rinunzia, cessione
. abandonner: abbandunà, rinunzià à (un droit) ; desistesi di, lascià, lacà, trasandà (un terrain) ; cede (un bien) ; lascià, lacà, abbandunà (le foyer) ; trascurà (une affaire) ; lascià corre (une affaire embarrassante)
. abasourdi: bambucchitu, uchitu, abbambanatu
. abois (aux -) : talluzzicatu
. abonnement (au docteur, au forgeron, …) : ruga
. abonner: abbunà. S' - : abbunassi, arugassi, aruiassi. Spr. S'hè arugatu à u medicu
. absoudre: assolve, scancellà
. absout: assoltu, scancellatu
. abus: abusu. - du droit : - di u dirittu. - de blanc seing : - fraudulente di signatura in biancu. - en matière d'intérêt : usura. Comme d'- : ricorsu d'abusu di putere di l'auturità ecclesiastica contru l'auturità civile, o vice versa
. abuser: abusà, ingannà, sbaglià. - d'une femme : ingannà una donna. S'- : abusassi, inguanassi, sbagliassi, illudesi
. abusif: abusivu. Possession- ive : pusessu-. Recours- : ricorsu-
. accéder: accede : accunsente
. acceptant, -e : accettante, cunsentente
. acceptation: accittazione, accitata. - de succession : accittazione d'eredità. -pure et simple : - semplice. - sous condition : - cundiziunata. - bénéficiaire ou sous bénéfice d'inventaire : accittazione cù benefiziu d'inventariu. -d'une lettre de change : - d'una tratta. - spécifiée : - spicificata
. accepter: accittà
. accession: accessione. accunsentu
. accessoire: accessoriu : ghjunta
. accident: accidente, incontru. - d'automobile : incontru, riscontru. - de travail : accidente di travagliu. - de parcours : accidente di tragettu
. accidenté: vittima ; invalidu (travail)
. accidentel: accidentale
. accidentellement: à casu, à disgrazia, pè cumbinazione
. accidenter: esse causa d'un accidente
. accise: imposta inderetta
. accommodement: accomudu, acconciu. Par voie d'- : per mezu d'acconciu. Spr. Hè megliu un ghjattivu accomudu chè una bella sintenza
. accommoder: accumudà, accuncià. - une affaire à l'amiable : accuncià un affare à l'amichevule. S'- : accunciassi, cuntentassi
. accord: accordu, accunsentu. D'un commun - : di cumunu accordu, in cunsunente. Dans le meilleur - : tutti d'amore è d'accordu. - de l'administration : accunsentu. - secret : cunfaffa. D'accord ! : simu intesi ! Tomber d'-, être ou se mettre d'- : sentesi, esse, truvassi o mettesi d'accordu, pattuì. Avec l'- : cù l'accordu, cù l'accunsentu (administration)
. accorder: accurdà, cuncede, accunsente, accuncià. - un délai : dà tempu. - deux adversaires : accuncià dui avversarii. S'- : accurdassi, cuntrassi, cuncurdà
. accroissement (croît de bétail) : leva, (de dot) : aumentu di dota, accriscimentu o crisciuta di dota. Nota: l'aumentu di dota "post matrimonium" era permessu in l'anticu dirittu corsu
. accroître: aumentà, cresce, accresce. - sa fortune : cresce a so furtuna
. accusable: accusevule, - abile
. accusateur, - trice : accusatore, - trice. - privé : - privatu. - public : - publicu, prucuratore
. accusatif: accusativu
. accusation: accusa, accusazione. Acte d'- : attu d'accusa. Chambre d'- : camera d'accusa o d'accusazione. Mettre en état d'- : mette in statu d'accusa. Chef d'- : capu d'accusa. - sans fondement : accusa o accusazione senza prova o sballata o falza. - calomnieuse : accusa bugiardaghja
. accusé (quellu chì deve passà davanti à a Corte d'Assise) : accusatu, incausatu, messu in causa. - levez-vous ! : accusatu arrizzatevi ! , Accusé de réception : ricevuta, ricevuta di ritornu, avisu di ricivimentu
. accuser: accusà, appone un crimine, incausà, esse o andà contru. Spr. Tuttu li và contru, tuttu l'hè contru (les apparences l'accusent). - de lâcheté celui qui n'obéit pas à son devoir en vengeant un parent : dà u rimbeccu. S'- : accusassi, cunfessassi
. acharner (s'-) : accanissi
. achat: compra, accattu, acquistu
. acheter: cumprà, accattà, acquistà. - comptant ou au comptant : cumprà cuntante o à soldi in manu. - à terme ou à crédit : cumprà à tempu à pacarò, à debitu.- avec l'échéance de…: cumprà à tempu à l'uttobre ; à u chjostru (duv'ellu s'accatasta e castagne) ; à l'aostu ; tempu à l'aghja ; à e feste di u Santu Natale ; à u mese di marzu (pè u furmagliu in Talasani), à u mese di sittembre, A Croce, Rustinu pè u granu; à a fine di e vacanze di e vindemie (San Martinu : 11 nuv.); à e tempere di Santa Maria (Bastia) ; metà pè San Michele (29 sitt.) è l'altra à Natale ; metà à i Santi (1u nuv.)è l'altra pè tuttu ghjennaghju.
A Calvi, XVIe s. (v. BATTISTINI), les échéances principales étaient : à la St Michel, en période de Carnaval et à la St Pierre-ès-liens (1er août).
. acheteur: cumpratore
. acompte: accontu, capara. - de préférence : capara per ozzione. - sur dividende : accontu di dividendu. - provisionnel : accontu pruvisiunale
. acqueduc: acquidottu. Servitude d' - : servitù d'-i
. acquérir: v. ACHETER. - la personnalité juridique : acquistà a persunalità ghjuridica
. acquêts: acquisti, ropa acquistata. Communauté réduite aux- : cumunione ridotta à l'acquisti, o à a ropa acquistata. Les- de la Communauté : a ropa acquistata in cumunione, o in cumunu
. acquiescement:
- à une condamnation : accunsentu à una cundanna, o accettazione di una cundanna
- à une amende : pagamentu di l'ammenda
- à une demande : accunsentu à una richiesta, o à una chersita
. acquiescer: accunsente, pagà (l'ammenda)
. acquisition: v. ACHAT. - d'un domaine : acquistu d'una tenuta, d'un pricoghju. - d'une nationalité étrangère : acquistu di una naziunalità straniera, incetta. Spr. Pocu incetta !
. acquit n.m. : ricevuta definitiva. Pour-: per ricevuta definitiva. Donner-: dà -, adj. Bien mal- : v. BIEN
. acquittement: pagamentu (somma), assuluzione (accusatu). Verdict d'- : verdettu assolutoriu
. acquitter: saldà, pagà, assolve. Es. Assolve un accusatu. Envoi acquitté : inviu pagatu. -ses impôts : pagà i so impositi. S'- d'une obligation de faire : liberassi, scugiurassi, dissubligassi
. acte: attu. -juridictionnel : attu dicisoriu o ghjuridiziunale. - d'information : attu d'infurmazione, o di struzzione di una causa penale ; attu struttoriu. Donner-: dà attu (di qualcosa). Prendre-: piglià attu (d°). Dresser un acte notarié sur papier timbré : redige (o rugà) un attu di nutari nantu à carta bullata. - de notoriété : attu nutoriu, o di nuturietà. - sous seing-privé : attu, o scrittura, privatu (a). - de poursuite : attu di citazione. - d'administration et - de disposition : v. isse parolle. - authentique : v. issa parolla
. actif n. m. : attivu (d'una sucetà). Adj. : attivu, fattiu, faccendinu
. action: azzione. Intenter une - : v. ACTIONNER.- paulienne : - pauliana o rivucatoria. -oblique : - surrogatoria. - criminelle ou pénale : criminale, o penale. -possessoire : -pusessoria.
- pétitoire : -pititoria (pè a ricunnuscenzà, a prutezzione, è l'esercitu di un dirittu reale immubiliaru. - en réscision : - riscissoria o di annullamentu. - en nullité : - di nullità. -negotiorum gestio : - in rimborsu di i danni cagiunati da a gestione di negozi altrui. - rédhibitoire : - ridibitoria
. actionner: furmà una lita, intentà o move una lita, o una causa in ghjustizia, o in tribunale; dumandà davanti à u tribunale ; chjamà in tribunale. - en dommages-intérêts : cità à e spesi
. adhésion (par-) : per addupratura
. ad hoc : v. APPROPRIE : quellu chì ci vole, quellu chì si dice, si face o si crea per un scopu speziale
. adition: accettazione. - d'hérédité : -d'eredità
. adjudicataire: aghjudicatariu, fattore
. adjudicateur: aghjudicatore, appaltatore
. adjudicatif, -ive (sentence) : sintenza aghjudicativa
. adjudication: aghjudicazione. - de biens communaux pour servir à l'élevage : erbaticu. - de biens communaux destinés à être cultivés : terraticu. -à la surenchère : - à chì più offre, à chì più incarisce
. adjuger: aghjudicà, attribuì. - au plus offrant, ou au dernier enchérisseur : aghjudicà à u migliò offerente, o dicente.

. admettre: ammette, adimette, fà contu, riceve. -quelqu'un à un concours : riceve o amette à qualchisia à un cuncorsu. - quelqu'un à se justifier : ammette à qualchisia à ghjustificassi. - quelqu'un au barreau : riceve à qualchisia cum'è avucatu, ammettelu à u bancu di l'avucati
. administrateur: amministratore. - civil : -civile. - délégué : -delegatu. - gérant d'un journal : gerente d'un ghjurnale. - provisoire : - pruvisoriu. - sequestre : - sequestru. - sequestre de biens ennemis : - sequestru di beni nimichi. - de Société anonyme : - di sucetà anonima. Mauvais - : sguernu
. administration: amministrazione. Actes d'- : atti d'- : sò l'atti chì, cù modi nurmali è currenti, permettenu di sfruttà è di trae prufittu di un casale (patrimoniu). Differenti di l'atti di DISPUSIZIONE (v. issa parolla). - légale : - di i beni d'un incapace. - pénitentiaire : - penitenziaria
. administrer: amministrà, direge. - la justice : direge a ghjustizia. - un pays : amministrà un paese. - les sacrements : da l'oliu santu. - une preuve : fà a prova. - une correction : accurrettà, dà una concia
. admis: ammessu, adimessu, accettatu, ricevutu.
Non-: dissattu, micca ammessu, ricusatu
. adopter: aduttà, fà soiu, accettà
. adoptif: aduttivu
. adoption: aduttazione
. adresse: indirizzu. -postale : pustale
. adresser: indirizzà, mandà, fà capità, invià. - un reproche : rimpruverà. - un reproche imparable : rimbiccà
. adultération: adulterazione, falsificazione, fattura (boissons)
. adultère, n. : adulteriu. Adj. adulteru
. adultérer: adulterà, falsificà, fatturà (boissons)
. adultérin: adulterinu, bastardu
. affaire: affare, faccenda, negoziu, fattu. Dur en - : camandulinu. Etre sûr de son - : esse da cavallu à Codimozza. Avoir - à : scumpete cù. - peu claire : affare infurficatu. - embarrassante : nocciulu, capatoghju, pesciu. -s : ropa. Spr. Chì negozii sò, què ? (affaires louches). Cù u tale, mancu in prucessiò ! (je ne veux rien avoir affaire à lui). -s d'autrui : affari altrui. Pruv. A' chì s'occupa di l'affari altrui, di trè malanni li ne tocca dui
. afférent: chì occore, o chì accore à ; chì li s'appiccica (à qualcosa) ; singu, afferente
. affermage: affittu
. affermer: affidà, affittà. - des biens ruraux : dà o piglià in affittu, affittà. - des services : appaltà. Issu termine s'impiegava solu per l'affittu di l'impositi indiretti chì ghjè statu suppressu in u 1789. - pour pâturage: affittà à erba, dà una terra à erba.
. afflictive et infamante (peine-) : pena afflittiva è infamatoria
. afforestage: furestu, abbuschime
. affouage (droit d'-) : lignaticu, tacca in furesta cumunale
. affouager n. m. : patrone d'un lignaticu. V.t.: dà o avè u lignaticu
. affranchir: francà, affrancà, liberà. S'- : affrancassi, sfrancassi, liberassi
. affranchissement: - d'esclave : liberazione, manumissione (arch.). - de lettre : affrancamentu, affrancata
. affrètement: nolu
. affréter: piglià à nolu
. affront: offesa, inghjulia, scherzu, scornu, "affrontu"
. agent: agente. - de police : cummissaru ; a gobba (Bastia ; sous-entendu: a pulizza gobba)
. aggravant: aggravante, peghjurante. Les circonstances-es : i peghjuranti
. aggravation: aggravazione, pighjurera, pighjuramentu, crescimentu, magiurazione
. aggraver: aggravà, pighjurà, impighjurì, cresce, magiura
. agio, agiotage : spiculazione
. agioter: spiculà
. agioteur: spiculatore
. agir: agì (sce), dassi di rumenu (o di manu), fà, operà. -en justice : v. ACTIONNER. Faire - en haut lieu : mette mezi, o cugne. Il s'agit de…si tratta di…Pruv. : Fà à chì ti face ùn hè peccatu !
. agissement: fà, andamentu, cundotta, fattu, maneghju. Spr. Da u dì à u fà hè cum'è da u tesse à u filà
. agréer: agradì, -à, accittà, piace
. agrée: (n.m. et adj.) : agraditu. - près le Tribunal de commerce : - davanti à u Tribunale di cummerciu
. aide n.f. : aiutu, -a, assistenza, succorsu, affollu, appoghju, sullevu. - sociale : aiuta suciale. - judiciaire : assistenza. Donner, porter, ou prêter, aide et assistance : scunfinì, assiste, aiutà. N. m. : aiutu, assistente, aghjuntu
. aider: aiuta, assiste, succore, scunfinì. - à entretenir quelque chose : attuarì. S'- : aiutassi, servesi, ghjuvassi
. aisances et dépendances : siti, circuli
. ajournement: attempu, l'attempà, rinviu, aghjurnamentu
. ajourner: attempà. - un procès : attempà o rinvià un affare
. alcootest: alcolprova
. aliéné: scemu, toccu di cerbellu, pazzu, tontu, alteriatu, mantacatu, pisatu, ch'ùn hà micca u capu à segnu. Asile d'-s : casa di scemi, ind'è i scemi
. aliéner: alienà, cede, perde, pisassi…
. alimentaire (obligation-), aliments : mantenimentu, obligu di l'alimenti, obligu alimentariu
. alliance: alleanza, appicciu, appicicanza, matrimoniu
. allié, ou parent par alliance : parente appicicaticciu o appicciaticciu, alleatu, apparentatu
. allier (s' -) : alleassi, ligassi, unissi, imparentassi, spusassi, maritassi
. allogène: razzisfarente
. ambages: ambaghi, rigiri. Sans- : senza ambaghi
. âme: anima. En mon - et conscience : in anima, in anima è in corpu
. amélioration (apportée en matière de fermage) : migliuramenti, migliuranza, amigliurazione. - (rétablissement d'un malade) : migliuramentu
. améliorer: migliurà, bunificà (terre). S'- : migliurassi, bunificassi
. amende: amenda, e-. Frappé d'- : amindariu
. amender: amendà, e-, migliurà, bunificà, currege, accumpulà. S'- : amendassi, migliurassi, curregesi. Pruv. A' chì pecca è po s'amenda, cun Diu vive è regna
. amiable: amichevule. A l'- : à l'-, à bonu à bonu
. amnistie: amistia
. amnistier: amnistià, cuncede un 'amnistia, perdunà
. amodiataire (de terrains cultivables) : affittuariu
. amodiateur: chì cuncede un fondu rusticu in affittu
. amodier: dà in affittu
. amortissement: amurtimentu. - d'une rente : riscattu
. animosité: animusità, vispiglia
. annexe: anessu, aghjustu. -(maison) : appicciu, tirata
. annoncer par criée, ou publier : gridà, da à grida
. annulabilité: annullabilità, cassabilità
. annulable: annullevule, -abile, cassabile
. annulatif: annullatoghju, -ivu, cassatoghju
. annulation: annullamentu, -azione, riscissione, cassazione
. annuler: annullà, cassà (gall.); Etre annulé : andà à monte
. antécédents: antecedenti (d'una persona)
. anthropométrie: antropometria
. anthropométrique: antropometricu. Carnet-: librettu, quaternu, squinternu
. antichrèse: anticresi
. antipathie: antipatia. Eprouver de l'- : pigliassi in onca. v. DESACCORD
. apaiser: appacià, appattà, appatimentà, appatimà, azzittà, chietà, arrichità, richità, pacificà, asserinà, calmà, tranquillà
. apercevoir: vede, scopre, sculinnà. S'-: accorgesi, scorgesi, avvedesi, arivvedesi. Spr. On ne s'est aperçu de rien : hè passata liscia
. apparentage: imparentime, appiccicu
. appartenances: appartinenze. Opposte à e dipendenze (o siti), l'appartinenze sò l'ogetti chì formanu e parti propie di a tenuta o di l'immobule (casa, fondi è lochi, custruzzioni)
. appartenir: appartene, spettà, esse soiu, esse ropa soia, tuccà, sende, cumpete, occorre. Spr. A' chì spetta à pagà ? (à qui appartient-il de payer ?). Un' tocca à tè, o un ti sende, di parlà cusì (il ne t'appartient pas de parler ainsi). Un' cumpetendu à ellu di fà… (ne lui appartenant pas de faire…). Quantu piu occorre (ce qu'il appartiendra)
. appel: appellu, appellazione. Faire-: fà appellu, appellà, -assi. Spr. Appellatine à u Senatu (di Ghjenuva) ! Sans - : senza appellu. Cour d'- : Corte d'-. - à minima : appellu à minima. - principal : appellu principale. -incident : appellu incidente
. appelant: appellante
. appelé: appellatu. Spr. Bene appellatu è male ghjudicatu
. appeler: chjamà, mandà à chjamà, cunvucà, (bêtes) : allettà. v. faire APPEL. - en justice : chjamà davanti à u ghjudice
. appréciable: apprezzevule, -abile. Biens non -s en nature : beni chì ùn si pone apprezzà materialmente
. appréciation: apprezzazione, parè, arbitriu. Spr. Appellazione à arbitriu di u magistratu : appel dont l'opportunité est laissée à l'appréciation du juge
. apprécier: apprezzà, prezzà, fà casu
. appréhender: piglià, chjappà, afferrà, arrestà, teme
. appropriation: apprupriazione
. approprié: tercanu, adattu, capace, u veru, quellu chì pò esse
. approprier: appruprià, adattà, intunà. S'- : impatrunissi
. apuré (contu) : schjaritu, quadratu ; - (impegnu) : liquidatu (engagement apuré)
.apurement: quadratura (contu)
. apurer: verificà, schjarì, quadrà, liquidà. - des engagements : liquidà impegni
. arbitrage: arbitratu, stimera, estimu
. arbitraire (adj) : arbitrariu: tiranicu : - (n.) : straputere, tirania
. arbitrale: arbitrale. Sentence-: sintenza-
. arbitre: arbitru, ghjudice cumprumissariu, paceru, piatese, luseru v. EXPERT. Libre-: arbitriu, ragione. Avoir son libre arbitre : esse in sè
. arboraire (propriété -) : prupietà arburaria
. arboriculture: arburicultura. Partie du territoire communal réservé à l'- : circulu
. argent: soldi, denaru, argentu. - comptant : soldi in tavula. Spr. Ch'elli caschinu !
. argousin: aguzinu, anzinu, guardianu
. arguer: cunclude, cuntradì, tirà una cunsequenza, piglià pè pretestu, pè scusa, o per azzingu. - de faux : attaccà pè falzità o pè falzu
. argument: argumentu, ragione, sugettu. Spr. Fà valè e so ragioni. -s de discorde : leppiche
. argumentation: argumintazione, ragionu, ragiunamentu
. argumenter: argumintà. - un litige : scumpete
. argutie: arguzia, suttilezza, argaliffu, assettu, ancinellu, ganciu, cavillu. Spr. Circà ancinelli : circà ganci, o cavilli, pè imbruglià
. arrêté: arrestatu, ingantu, pescu. -d'expulsion : arrestatu o ordinanza di spulsione. - de compte : regulamentu o chjusura di un contu. On l'a - : l'anu inguantu, l 'anu pescu. -fermement : stacchitatu
. arrêter: arrestà, catturà, interrompe, stabilì, fissà, parà, cummissiunà (una cosa). Saisir-: fà fà o eseguì un sequestru
. arrhes: capara, accapara, pegnu. Donner des - : dà à capara. Retenir une denrée avec versement d'- : caparà. Avec - : à capara, cù capu avanti
. arriéré: in daretu ; (paiement) arretratu
. arrondissement: circundariu
. articulation (au sens fig.) : articulazione, affirmazione, manera (o mudu) di vede
. artisan (fig.) : organu
. ascendant : ascendente, influenza, autorità
. ascendants: antenati, denzani
. asile: asiliu. Droit d'- : dirittu d'-
. assassin: assassinu
. assassinat: assassiniu
. assassiner: assassinà, tumbà cù premeditazione (o cù calculu) è à tradimentu, ammazzà
. assiette: pusizione, piattu. - de l'impôt : ciò chì ghjè impunibile. - de l'hypothèque : i beni nantu à i quali hè custituita l'iputeca. Biens ayant leur assiette à… : beni posti (o cullucati, o situati) à…
. assignation: chjamata o chjama à l'udienza, assignazione, ordine di cumparizione (s'ellu s'hè chjamati davanti à u tribunale di pulizza, o d'istanzia, o di e pensione, o in currezzione, l'assignazione hè detta: citazione, v. CITATION). - de quote-part attribuée à quelqu'un : rasegnu.
. assigner: chjamà, assignà
. assises (cour d'-) : corte d'assise
. assistance: v. AIDE
. association (navigation) : v. CONTRAT de PARTAGE
. associer: assucià ; S'- : fà soccita, assuciassi
. assumer: incaricassi, appittassi. - la responsabilité ou la charge de… :agguantassi a croce di…
. assurance: assicurazione. Compagnie d'- : cumpagnia d'-. Police d'- : cuntrattu o pulizza d'-. Prime d'- : premiu d'-
. assurer: assicurà. S'- : assicurassi, cartighjassi. S'- de la personne de quelqu'un : arrestà o catturà qualchisia. Pruv. A' chì hà paura, s'assicura
. astreindre: ubligà
. astreinte: obligu, indennità di ritardu. Condamnation sous - de payer x F par jour de retard : indennità di ritardu in esecuzione di un'obligazione
. attendu n.m. : alinea, mutivu. Des -s déshonorants : mutivi desunurevuli. Attendu que : attesu chè
. attente: attesa, aspettera, -ime, speranza. Pierre d'-(matérialisant un droit à l'extension) : petra d'appicciu, morsu, -a, testimoniu. Pierres d'ajoutées sans aucun droit : falsi testimonii
. attestation: fede, attestazione. Es. fede di nascita o di matrimoniu. - sous serment : attestazione, testimunianza
. attester: fà fede. -sous serment : attestà, testimunià
. attraper: chjappà, achjappà, ricute, aghjustà, ingannà, ingabià, incappià, coglie. Pruv. S'aghjusta prima un bugiardu chè un zoppu. - une amende, un mois de prison, un horion : ricute un'amenda, un mese di prigiò, un pattone
. audience: udienza, seduta. Jour d'- ou jour plaidable : ghjornu d'udienza. - foraine : udienza furanea, o di fora. Lever l'- : chjude o finì l'udienza. A' u XVIIIu s., si dicia "levà" o caccià u bancu chì separava u locutenente, presidente di u Tribunale, da u publicu
. audiencer: mette à rollu
. audiencier: usceru (o uscieru) d'udienza
. audition: udizione, cunfessione. - du défendeur : cunfessione di u difenditore
. augmentation: aumentu, criscimentu, accr-. - de dot : v. ACCROISSEMENT
. authentique (acte-), attu nutariatu, attu d'ufficiale publicu chì hà forza esecutoria
. augmenter: cresce, aumintà. - les prix : rincarì, cullà i prezzi
. autoritaire: auturitariu. On dit d'une personne- : Ordine è cumandamentu !
. autorité: auturità, putere, forza è putere. - de la chose jugée : auturità di u ghjudicatu. - parentale : auturità parentale o paterna. Les -s : i capizzoni, quelli chì anu forza è putere
. autrui: altrui, l'altri. Pruv. A' chì si mischia di i fatti altrui, di trè malanni li ne tocca dui
. avantage: avantaghju, tornacontu. Il s'en est tiré à son avantage : hè partutu cù i so avantaghji
. avantager: avantaghjà
. avantageux: vanitosu, avantaghjosu. Etre-: turnà contu
. avenant: pattu addiziunale, cumplementu
. avenir: avenire. Vu l'- donné par notre huissier : vistu l'avenire datu da u nostru uscieru
. aventure: aventura, casu, risicu, azardu. Prêt à la grosse - : imprestitu à cambiu marittimu
. aveu: cunfessione, palesu, accunsentu. Homme sans- : birbone, furdanu
. avis: avvisu, abbisu, parè, pensamentu, avvertimentu. Sauf meilleur- : salvu migliò parè o salvu à chì dice megliu. Lettre d'- : lettera o bigliettu d'avvisu. Prendre avis : piglià u parè. - donné au public (annonce) : grida. A notre avis : pè contu nostru, à parè nostru
. avocaillon, avocassier : avucatuzzu, -ichju, -ellu. Spr. Avucatu cacò, o perde o impatta !
. avocat: avucatu. Exercice de la profession d'- : avucazione. - plaidant : avucatu difensore. - postulant : piatese, causidicu (issa prufessione currisponde à quella di "avoué")
. avocat-conseil: avucatu cunsigliu
. avoué (à la Cour) : issa prufessione ùn esiste più chè in e Corti d'Appellu;v. AVOCAT POSTULANT
. avouer: palisà, cunfessà, ricunnosce. S'- : palisassi, cunfessassi, dissi

 

. bagne: galeia, galera, travagli furzati. Spr. Calescia o galera ! (= o dentru o fora ! : ou tout ou rien !). Restu, o arca di galera, o avanzu di galera: vaurien
. bagnard: galirianu
. bail: affittu, lucazione. -de terrain : affittu di terrenu. - à louer : lucazione, affittu. Donner à-à loyer : dà à titulu d'affittu, dà à pigione, appigiunà. - de vigne = donner une vigne à - : dà una vigna pè mezu = louer par moitié de vendange. - à complant: affittu à pastinera (v. VIGNE), à pullunera. -à colonat partiaire : culunia à di mezu o culunia parziana. - à domaine congéable : affittu à riscattu o à ricompera. - emphytéotique : enfiteusi. - à nourriture : vitaliziu, cascia morta. Pruv. Pè a terra, terraticu ; pè i boi, buiaticu ; pè a sumente, interessu ; è pè a racolta, ùn ferma nunda chè ventu!
. bail à cheptel : soccita, soccida, soccia, socita, guadagnu. Donner à- : dà à soccita, o à guadagnu, o à capezzu, - à forfait, moyennant un forfait : trattura. Modalités et paiement : Au XVIIe s., chèvres et brebis étaient données "à soccita" (capital et bénéfice), pour une durée de 3 ans, au bout desquels le berger devait rendre un troupeau équivalent à celui qu'il avait reçu, le croît ("a leva") de ce dernier devant être partagé moitié moitié
. bail à ferme : terraticu, ta-. - pour le bétail : terraticu à livellu (prélèvement du patron sur les produits tant de la terre que du bétail). - pour la semence : interessu. -pour les bœufs : buiaticu. Modalités et prix : à Ghisoni, les porcs étaient donnés "à livellu". Le propriétaire livre un certain nombre de truies, dix par ex. , pour un an ; le berger s'engage à lui restituer dix truies de valeur égale et ajoute une somme, 3"lire" ou plus, par tête originelle. Bien plus qu'un fermage, ces baux à ferme constituent un métayage précaire, selon A. Casanova. Le "terraticu", prélèvement du propriétaire sur le produit de la terre, allait du quart à la moitié du produit dans le Deçà des Monts en l'an X (métayage à part de fruit). Le "livellu", prélèvement sur le bétail, va aussi du quart à la moitié dans le Delà des Monts. Sur le domaine de Porti Vechju (comtés). Les paysans payaient aux propriétaires des "terratichi" variables selon l'état de culture des terres : pour le pacage du bétail : 2L. Par cheval, 1 L par vache, 10 s. par treuil (pressoir), 2s. par tête de chèvre ou de brebis
. bail à herbe ou à pacage du bétail ou à légumes : erbaticu, ar-. Modalités et prix : en 1782, A.M. a pris à "erbaticu" le clos de l'orrevechja pour 300 livres à payer à Ch. De Buonaparte, plus un mouton. En 1784, du fait que le clos était ensemencé, le montant de "l'erbaticu" fut de3000 L(X. Versini). En 1789, les comtes et marquis…reçoivent des paysans usagers le droit à lever "erbaticu" et "terraticu" (= bail à ferme) ; ces droits, à Porti Vechju, sont transformés en CHAMPART (v. ce mot) pour les terres défrichées et mises en valeur dans les 5 ans.
. bailler: dà in affittu, affittà (bail à ferme)
. bailleur, -esse : prupietariu, -a. - de fonds : imprestatore, -sti-, -trice
. ban: bandu, esiliu. -municipal de récoltes (châtaignes, olives, vendanges) : furestu. En rupture de - : scappatu di galera. Mettre quelqu'un au- de l'opinion, ou de la société : marcallu, mettelu à u taglione
. bande: banda (ds ts les sens), binda, (animaux) rebulu, soccita, mansa, massa, batterecciu, rochju, brancu, stolu, schjera, (oiseaux) volu, stolu, ciorma, (terre de culture) lenza, fasciu, striscia.
. bandeau: fasciu,-a, binda, mascara. Ils se sont mis le- sur les yeux : si sò messi a mascara à l'ochji
. bandit: banditu
. bannir: bandì
. banqueroute: bancarotta. -simple : -semplice. -frauduleuse : -cù froda o cù ingannu. Faire-: fà- (a banca ("comptoir") di u cummerciante era, realmente spezzata). Spr.pusà di culu in chjappa : quandu chì un cummerciante facia cattivi affari,i creditori u purtavanu à u marcatu, li facianu calà e braghe, è u mettianu in pusoni di culu nantu à un lastrone
. barre: barra (du tribunal) ; sbarra, asta (de fer ou d'or ; stanga (bois) ; timone (bateau)
. barreau: cavichju (chaise) ; bancu di l'avucati (justice)
. base: basa, fundale, fondu. - légale : basa legale. Spr.Iss'azzione penale manca di basa legale
. bâtonnier: capu, o presidente di l'avucati. (anticamente) mazzeru
. battre: batie, minà, pichjà, tribbià, imbatangà, vince. Se-: battesi, impicciassi, inzuffassi, imbaruffassi, incarapicciassi
. bénéfice: benefiziu, prufittu, guadagnu, vincita. Sous - d'inventaire : sottu à benefiziu d'inventariu. A son- : à prò soiu
. bénéficiaire (héritier-) : erede benefiziariu
. bénéficier: benefizià, prufittà. -de l'usufruit : usufruttuà
. berger: v. PAYSAN
. bétail, bêtes : ropa viva, vivu, bistiame, animali, fere, banda, soccita. Pruv. Per vive, ci vole u vivu. Tête de - : capite. Petit-: minutume, -ame, ferriattuli
. bien: bene, bè, ropa, terra, locu, mon- : u meiu ; son-: u soiu, etc. - mal acquit : furaticciu. Spr. U furaticciu ùn ghjova. -d'autrui : a ropa di l'altri. Pruv. A ropa di l'altri brusgia e mani è ingonfia e ghjambe. -s de l'Eglise : catapia. Séparation de -s : spicchera o separazione di i beni cumuni frà sposi. Le - public : u bene cumunu. Corps et -s : ghjente è ropa. -s communaux : i beni cumuni ; (propriété de tous les habitants) : u cumunu, e cumunanze ; (propriété privée de la commune) : u cumunincu ; (endroit où une bête a l'habitude de séjourner sur les -s communaux) : rughjone. Les biens communaux devant être semés à céréales : presa. L'assemblée de la communauté décidait des "prese" à mettre en culture et tirait les parcelles au sort ("à l'imbusca") lorsqu'elle n'était pas assez riche en terres
. billet: bigliettu. - de banque : cambiale, -di banca. - à ordre : pagherò, pagarò
. blé: granu. Les -s : e biade. Terrains plantés en - : paghjata. Terrains plantés en -l'année précédente : nuvale
. blesser: ferì, offende, af-, mucà. -gravement : struppià. Se - : ferissi, fassi male, affendesi. Se - gravement : struppiassi
. blessure: ferita, mucà. - grave : struppiatura, ferita grave o seria. -s par imprudence : ferite pè imprudenza. Coups et -s volontaires : colpi è ferite
. bois de justice : mannaia
. bonifier: bunificà (bunificà veut dire aussi HYPOTHEQUER)
. bon sens : arbitriu, al-
. bornage: messa di e piccule, posta di i termini, determinazione di e cunfine, limitazione
. borne: piccula, mozu, unteru, termine, cunfina, ghjura
. borner: muzà, mette e piccule, pone i termini o e cunfine, limità
. boute-feu: picciafocu
. bout portant (à-) : a brusgiastuppone
. bouvier: buiaghju, -tteru, vaccaghju, cumpagnone. -travaillant par moitié : cumpagnone chì lavora à medità. Ci era à u seculu scorsu, u principale (patrone), i cumpagnoni è a lucchiseria
. brader: vende sottu à u prezzu, liquidà
. braderie: vendita sottu à u prezzu, liquidazione
. bras: bracciu, putenza, putere, auturità, forza. -de justice, -séculier : forza publica, bracciu seculare
. brétaudage: segnu. Spr. U segnu porta u patrone. "Cette pratique a des principes de droit reconnus : dans la succession, le brétaudage reconnu au chef de famille revient à l'aîné des garçons ; chacun des autres garçons ajoute un"segnu" particulier au brétaudage familial (M.Caisson.). Contre-faire le- : contrasignà
. brétauder: signà ; tonde à scala o à caprunu, tonde, castrà
. brèves (régistre de-) : librettu di nutaru
. brigue: briga, ragiru, maneghju, manuvra
. briguer: brigà. Spr. Hà fattu è hà brigatu.
. bris: ruttura. -de clôture : strunchizzulime o rumpitura o sciappatura o truncatura di chjudenda, o di serrenda di un campu, o di muru d'accintu
. brouille: staccanza (=séparation de fait), ruttura
. brouiller: mette male, bulià, mischjà. - les cartes (fig.) : gastà e serchje
. brouiller (se-) : v. ROMPRE
.brouillon: primu abbozzu, minuta
. brulis: (terrain défriché) vichjetu, guizzettu, (maquis, forêt) puretta, (champ) debbiu
. bûcher: lignaghju. Supplice du - : focu (cundannà à u focu)

 

. cabale: cumbriccula, camandula, cunfaffa, cumplottu, tramangula
. cacher: piattà, asconde. -son jeu : tene a volpe sottu à l'ascella. Se-: piattassi, ascondesi, infrascassi. Se - dans le maquis : tramachjassi
. cachette: piattatoghju, allucatoghju. En - : à l'appiattu, à l'affurtu, sottu manu, sottu sottu, à l'insottu. Faire des -s : fà e piattatelle
. caisse: cascia, massa. -noire : massa nera
. calomnie: calunnia
. calomnier: abbugià, mette o pone calunnie, calunnià
. calomnieux: calunniosu. Dénonciation -se : dinunzia calunniosa, o bugiardaghju, o bugiaghja, o falza
. cambriolage: sbuttinamentu, l'abbuttinà
. cambrioler: abbuttinà, sbuttinà, abbuttà, scuzzà, sfundà, sbundà, spundà
. cambrioleur: sbuttinatore, latru
. canton: pieve
. capable: capace, attu, camonchju, adattu, espertu. Etre - : esse in abitu, in statu, in quella di, in deresi. Etre - de tout : esse attu à falle tutte ; ùn esse tantu tralintu. Spr. A' chì ùn hè capace, ùn ci si metti
. capacité: capacità. - en droit : - in dirittu. - juridique : -ghjuridica. - de tester : arbitriu, sensu, intellettu. Avoir la - de tester : esse in sè, avè tuttu u so arbitriu
. cardinal (point -), cardinaux. N: tramuntana, nordu. NE: grecale. NO: maistrale. S: meziornu, sud. SE: sciloccu. SO: libecciu, mezu punente. E: livante, est. O: punente, ovest
. carence: carenza, insulvabilità. Délai de - : periodu di carenza, suspensione di effetti. Procès verbal de - : prucessu vebale di mancanza o di difettu di pagamentu. Certificat de - : certificatu d'insulvabilità
. cancanier: puttachjone, pulizzonu, pulizzaghju, sparlaccione
. carcéral: carcerale. Univers-: u mondu di a prigiò
. carnage: carneghju, carneficina, carnugliu, sanguiniccia, misciccia, accidiu, viste, scumpiera, strage, sterminiu, fracellu, stirpamentu, tazzu
. cas: casu. - fortuit : -fortuitu o imprevistu o inaspettatu
. casier: cantara. - judiciaire : librettu penale
. cassation: cassazione. Cour de - : Corte di cassazione, a corte più suprana
. casser: v. ANNULER
. cause: causa, prucessu, cagione, mutivu. -s de litiges : cagioni o cause di una lita, di una letica, di una quistione o di un prucessu. - pendante : causa sempre appesa o causa chì pende. Spr. Più pende, più rende ! -concomittante ou concours de -s : causa cuncumittante, o cuncorsu di cause. - absolutoire : cagione o causa assolutoria. -s aggravantes : cagioni o cause peghjuranti. Ce n'est pas sans- : ùn hè senza mutivu o senza cagione. C'est à - de toi : hè pè causa toia, hè per via di tè. Tu en es la- : hè tuttu per tè, ne si causa, ne si cagione, ci n'ai colpa tù. Obtenir gain de - : vince una causa o avella vinta. Mettre ou appeler en - : incausà o chjamà in causa. Donner gain de - à : dà a ragione à, dà vinta à, ghjudicà in favore di. Juger en connaissance de- : ghjudicà cù piena cunnuscenza di causa o cunnuscendu bè a causa. Etre hors de- : esse for'di causa. En désespoir de - : persu pè persu, à l'ultime di e righe, à causa persa, ogni speranza essendu persa. Prendre fait et - pour : piglià a parata di, a pretesa di. Pruv. In causa propia, nisunu vale
. caution: cauzione, guaranzia, sicurtà, guarante, -ente. Liberté sous -: libertà cù cauzione. Servir de - à quelqu'un : guarantì pè qualchidunu, rendesi guarante di, francallu. Sujet à- : bracanatu, muscatellu, à quale omu ùn ci si pò cuntà o fidà; spr. L'amicu Chjarasgia !
. cautionnement: cauzione, guaranzia, sicurtà
. céder: cede, lascià, lacà, abbandunà, dalla vinta. - à la force : sottumettesi, sbragà, cappià. Commerce à - : cummerciu in vendita
. cédule: cedula. - de citation : - di citazione
. célibataire: figliu, scapulu, fantinu
. certificat: v. ATTESTATION
. certifier: assicurà o incaricassi di a guaranzia di a cauzione, o pigliassila in cura, o à collu, accertà, fà fede, autentificà. - sous serment : attestà
. cessant: cessante, suspesu. Toute affaire -e : lascendu tuttu in pianta, o in pian'di capechja, o in cazzola, o ogni altra attività essendu suspesa, subitu subitu
. cessibilité: cedibilità, cessi-
. cessible: cidibule, -bile
. cession: ceduta, cessione. - des biens : cessione di i beni. - de créance : cessione di creditu
. cessionnaire: cessiunariu
. cessation: fine, stanciamentu, cessazione. - de paiements : stanciamentu di i pagamenti
. chamailleur: liticarinu
. chambre: camera. - d'un Tribunal ou d'une Cour : -,- civile, - currezziunale, - suciale di a Corte d'appellu. - d'accusation (v.ce mot). - du Conseil : - di Cunsigliu
. champart: erbaticu,terraticu, ma solu pè e terre diccippate è messe in valore ind'i 5 anni
. change: cambiu, scambiu. Lettre de - : cambiale, lettera di cambiu, tratta
. chantage: ricattu
. charge: incaricu, carica, pesu, somma, croce. Assumer la - de : agguantassi a croce di…
1. soma (di legne, di vinu, di fenu, …)
2. (fardeau) : Porter une lourde- : purtà a somma ; soma, carica, -u, pesu, incaricu. Spr. U tale hè statu tutta a so vita sottu à a soma di un debitu.
3. impiecu, carica, occupazione. Es.Carica d'usceru
4. (imputation) : carica, imputazione. Témoin à- : testimone à carica. Tout est à ma - : tuttu hè in capu o addossu à mè. Fait de- : fattu determinante, rispunsabilità pè danni. A -de : à pattu di, à cundizione di. Revenir à la - : v. REVENIR
. charte-partie (à-) : cuntrattu di lucazione di battellu
. chasse: caccia. Prohibition de - : bandita, bandu (v. RESERVE). - gardée : bandita, caccia riservata. Permis de - : permessu di caccia. - à la fouée : caccia à lume di lampione, scotula (a scotula hè dinò u bastone pè tumbà l'ocelli e notte di ventu). Produit de la- : ropa di S.Petru, o di S.Martinu.
. châtaigne: castagna. Fermage à payer aux -s : affittu à pagà à tempu à l'uttobre o da pagà à u chjostru (enceinte où l'on entasse les -s). "Uttobre " currisponde, in Francia, à San Michele (29 di sittembre) ma un'antra scadenza assai currente era San Martinu (11 di nuvembre) quand'elle finianu e vacanze di u Tribunale.
. châtaigneraie comportant plusieurs propriétaires : circulu di castagni
. châtier: castigà
. châtiment: casticu, punizione, tacca (tour de rôle). Spr. A tacca di u latru vene sempre. U signore ùn paga micca tutti i sabbati à sera
. chef: capu, capizzone, testa. - d'accusation : v. ACCUSATION. - de famille : capu di casa. Secrétaire ou greffier en chef : capisecretariatu. - de nullité : capu di nullità. - de bande de garnements : capimalannu
. chênaie comportant plusieurs propriétaires : ballu (=valdu) di lecce
. chenapan: sgaliottu (v. FRIPOUILLE), birbone
. cheptel: v. BETAIL
. chercher: circà, pruvà. - la vérité : circà a verità. - la petite bête : circà u pelu in l'ovu, circà ghjatti à ligà. - chicane, noise, querelle (v. issitermini). -des arguments de discorde : circà leppiche
. cheval: cavallu. - de retour : - vechju. Pruv. Cavallu vechju ùn cambia andatura. Monter sur ses grands chevaux : piglialla da in altu, incristissi, incazzissi, saltà ind'è furie, sbalzà, inzirissi
. chicane: lita, tribunalata, cavillu. Gens de - : ghjente di tribunale, liticanci. Chercher-: circà l'azzinghi, o a tigna à grattà, o a rogna à grattà, o i ghjatti à ligà
. chicaner: sturzulà, liticà, stuzzicà
. chicaneux, -ier : liticanciu, -chinu, attaccalite, quistiunaghju
. choix (au -) : à l'arbitriu di… Es. Lascià à l'arbitriu di u Presidente
. chômage: disopera, posu, disoccupazione, riposu, arretta. Spr. Le chômage du dimanche : u riposu di a dumenica
. chômer: esse à u posu, o di posu, rivicà, esse disoperatu o disoccupatu o senza travagliu, arripusassi, arreghja
. chômeur: di posu, à posu, operaiu disoperatu o senza travagliu
. chose: cosa, affare, fattu. - jugée : à cosa ghjudicata, affare passatu "in rem judicatum". -volée : arrupaticciu. La -publique : u cumunu. Pruv. A' chì serve u cumunu, ùn serve à nisunu. -sans valeur ("res nulius") : cosa di nunda
. chromosome: crumusomu. Nota: un sustitutu di u prucuratore di Nizza,Pagès, dissi in riquisitoriu chì " i Corsi anu un crumusomu in più, folcloricu è girandulone". In "Et l'homme créa l'homme" ("L'express" di u 28.10.1978), Vance Packard scrive : "Frà l'anumalie genetiche, ci n'hè una chì ghjè sottuposta d'esse infamatoria: hè quella d'avè un crumusomu Y in sopr'à più. Un suciulogu hà dettu : esistenu di più in più prove ch'indettanu chì e persone nate cù geni XYY ponu avè una predispusizione pè a piazza criminale".
. cinquième (pour le- de la récolte ou du capital) : Les "cinquinari"travaillaient" à cinquinu". Il existait aussi des contrats à cheptel "à cinquinu" et des prêts "à cinquinu" pour intérêt de 20%
. circonstance: circustanza, casu. -s atténuantes : circustanze (o fatti) attenuanti. -s aggravantes : circustanze peghjuranti o aggravanti. -s et dépendances : appartinenze, circondi
. circonstancié: circustanziatu, stacchittatu, minuziatu, cun tutti l'assetti, pè filu è pè segnu. Spr.Ghjudiziu stacchittatu
. circonvenir: ingarattà
. citation: citazione. - à domicile : -à usciu è a casa. - en mairie : - in merria. - à personne : -à ellu stesu. - à personne déclarée au service du cité : - à ghjente essendusi detta à u serviziu di u citatu, o di u chjamatu in Tribunale
. citer: cità, chjamà in Tribunale, mandà l'usceru
. citoyenneté: citatinità
. clause: pattu, cundizione, stipulazione, articulu. - de revente: pattu di rivendita. - léonine : pattu leuninu. - de style: pattu usuale o solitu, abituale o in usu di solitu. - d'arbitrage : pattu d'arbitratu o di stimera, o arbitrale. - de déchéance : pattu di perdita (o di decadenza) di un dirittu. - compromissoire : pattu cumprumissoriu. -conventionnelle : pattu o stipulazione cuntrattuale. - résolutoire : pattu risulutivu. - à ordre : pattu à l'ordine. - or : pattu oru. -de préciput (v. ce mot) : pattu di parte anticipata, o di antiparte
. classer: classificà, assistemà, chjode un affare. L'affaire est classée : hè passata liscia
. clôture: chjusura. Sans-: à baccu, à campu apertu. Spr. Vende un locu à campu apertu. -d'ensemble : pedali. Bris de- : v. BRIS. Ordonnance de - prise par le juge de la mise en état des causes : ordinanza di chjusura
. clôturé: chjusu, inguaratu. Pruv. In chjosu inguaratu, ùn ci andà à pasculà. - à haie : à sepa. -à murs de pierre sèche : à muru
. coalition: cualizione. Délit de - : delittu di cualizione, o di lega, o di cungrega, o di cumbriccula
. code: codice. - civil : -civile. -pénal : - penale. - de procédure civile : -di prucedura civile. - d'instruction criminelle : -d'istruzzione penale o criminale. - de commerce : -di cummerciu. -des impôts : - di l'imposte. -forestier : -furestale. -rurale : -rurale
. codicille: codicillu
. cohéritier: coerede
. collégialité: cullegialità
. collocation: graduazione. - des créditeurs d'une faillite : - di i creditori di una fallitta
. colon : culone
. colonat: culunatu. - partiaire : -pè parte o in parte
. command: cumpratore pusitivu. Déclaration de - : dichjarazione di u nome di u -
. commandement: cumandamentu, cumandu, intimazione
. commander: cumandà, cummissiunà. Commande et ordonne : ordina è cumanda
. commanditaire: accumandante
. commandite: accumandita. Société en -simple : Sucetà o associu in - semplice. Société en commandite par actions : - pè azzioni
. commandité: accumandatariu
. commencement: principiu. - d'exécution : - d'esecuzione
. commencer: principià. - les recherches : indizià
. commissaire: cummissaru. - priseur : stimatore, callegaru (Calvi, XVIu s.)
. commission: cummissione, accumandizia, arric-, ordine (ordre d'achat), manciata, bona manu (remise). -rogatoire : cummissione rugatoria
. commissionnaire: cummissiunariu. - en douanes : spediziuneru
. commodat: v. PRET
. commuer: cummutà, cambià, scambià, tramutà. -une peine : cummutà, tramutà una pena
. communal: cumunale. Rendre - un bien particulier : accumunà. Le territoire- : u cumunu
. communauté: cumunu, cumunione. Mariés sous le régime de la -: maritati in cumunione o in cumunanza. - réduite aux acquêts : cumunione ridotta à l'acquisti, o à a ropa acquistata
. commune: cumuna, cumunità. Maison - : casa cumuna.
. commutation: cummutazione, tramutazione. - de peine : - di pena
. comparaître: cumparì (sce), passà in tribunale, esse di causa. Spr. L'ultimu à cumparì fù gambitortu. - devant le Tribunal correctionnel : passà in currezzione
. comparant: cumpariscente
. comparution: cumparizione, cumparsa. Mandat de - : mandatu o ordine di -
. compensation: cumpensazione, impatta, -u, "sporta" (panier) : c'est en matière de colonat partiaire, une compensation attribuée au maître (bailleur) pour lui tenir compte de la consommation journalière du colon et de sa famille. Dans le fermage, l'obligation de la "sporta" était limitée à une certaine somme. - judiciaire : cumpensazione ghjudiziaria
. compensatoire: cumpensativu. Prestations -s : pagamenti -i, o à titulu d'impatta
. compensable: appattevule, imp-, cumpensevule
. compenser: cumpensà, impattà, app-. Spr. Pè pagà e messe, appaterà in mele
. compétement: di manera cumpetente
. compétence: cumpétenza, capacità. - ratione materiae : cumpetenza per via di a materia. - ratione loci: cumpetenza per via di u locu
. compéter: ( appartenir en vertu de certains droits) spettà, tuccà, appartene, (être de la compétence) : esse di a cumpetenza
. compétiteur: cumpetitore, rivale
. compétition: cumpetizione, rivalità, cuntrastu, discussione. Etre en - : avè à cumpete. Spr. Cù u Tale, hè megliu a ùn avecci nunda à cumpete, à discote, à cuntrastà, à scumbatte, à dibatte
. complanté (ds le sens de : couvert de plantations) : arbiutu
. complément: cumplementu. - d'information : - d'infurmazione o supplementu d'istruzzione di un affare, -d'informu
. complication: cumplicazione. -s : impicci è imbrogli
. compliquer: cumplicà. Se-: imbrugliassi. Es. L'affari s'imbroglianu o sò in francese
. compositeur: cumpusitore, Amiable- : cumpusitore amichevule, arbitratore, paceru, chì ghjudicheghja in equità, in ghjusta regula
. composition: cumpunimentu, acconciu. Entrer en - : accunciassi, mettesi d'accordu, ghjunghjene à cumpunimentu o à un acconciu. - amiable : cumpusizione amichevule, cumpunimentu amichevule
. compromis: acconciu, transazzione, cumprumessu. Spr. Femu trè libre cù u saccu
. compromissaire (juge-) : Ghjudice cumprumissariu
o di ragione, arbitru, arbitratore, paceru, v. ARBITRE
. compromission: cumprumissione
. comptant: cuntante. Payer - : pagà cù i solli in tavula o in manu. Spr. Ch'elli caschinu

. compte: contu, pattu. En fin de - : à conti fatti, à u tirà di e rete. Tout - fait : tirate e somme, tuttu pisatu. - profits et pertes : contu prufitti è perdite. Pruv. Patti chjari, amichi cari. Absolument en - : pari è patti, patti è pagati, sdibitati. -courant postal : contu currente pustale. -à découvert : contu à u scupertu
. comptoir: banca
. concéder: cuncede, accurdà, ammette
. concession: cuncessione. Spr. Ci vole à fà u neguziatu (en matière de mariage)
. concessionnaire: cuncessiunariu
. conciliant: remissivu, cunciliante, paciosu
. conciliateur: paceru : cunciliatore
. conciliation: cuciliazione, acconciu. Procès- verbal de - : prucessu verbale di cunciliazione, o d'acconciu, o d'accordu
. concilier: cuncilià, accuncià, mette d'accordu. Se-: cunciliassi, sentesi, prucacciassi
. conclure: cunchjude, cunclude. Pour-: pè falla finita, per compiela
. conclusions: cunclusioni. -additionnelles : - addizziunali. -responsives : -riplicatorie o rispunsive ; riplicazioni. Présenter des - responsives : riplicà, cuntradì à a dumanda, cunclude in risposta
. concurrence: cuncurrenza. -déloyale : - sleale
. concussion: cuncussione, baratteria
. concussionnaire: cuncussiunariu
. concordat: cuncurdatu. -amiable : - amichevule. -préventif : -preventivu. - par abandon d'actif : -cù cessione di l'attivu à i creditori. - dividende : -cù pagamentu di un interessu (o di un tantu per centu) à i creditori
. concordataire: cuncurdatariu
. concubinage: cuncubinatu. - aghju. Vivre en- : tenesi cù…
. condamnable: cundannevule
. condamnation: cundanna, sintenza. Arrêt ou jugement de- : arrestu o ghjudiziu di cundanna. Jugement de -(philo) : rincalcu assennatu
. condamné: cundannatu. -à mort : - à morte
. condamner: cundannà
. condescendant: remissivu
. condition: cundizione, pattu. A la- : pattu à. A la - expresse ou à condition de : à patti è cundizione chè. - intellectuelle : v. CAPACITE. Acheter à- : cumprà à o sottu cundizioni. Tenir les-s arrêtées : tene i patti. A aucune- : à nisun pattu. - potestative, tacite, suspensive : cundizione o pattu putestativu, tacitu, suspensivu. Sans -s : senza midià
. conditionnel: cundiziunale
. confiance: fiducia, fede
. confirmation: cumprova, cunfirmazione
. confirmer: cunfermà, cumpruvà, avvalurà, cresimà (relig.). Es. "far le comprove dei testimonii"(Morati)
. confisquer: cunfiscà, mette à la lia
. conflit: cunflittu, cuntrastu. -d'attribution : cunflittu d'attribuzione. Elever le - : inalzà o arrizzà u cunflittu
. confrontation: cunfrontu, -azione
. confronter: cunfruntà
. congé: licenziamentu, licenziu. Donner -(maison) : sfittà, caccià di casa, nutificà o dà u licenziu, mandà via un pigiunante. Recevoir son- : esse mandatu via, riceve u so licenziamentu, (pour s'absenter) : permessu, licenziu. (écoles) : vacanza, -e. Mises en - de maladie : messa à riposu pè malatia. Donner - à une domestique : mandà via una serva, licenzialla. - faute de plaider : sintenza resa in mancanza di l'interessatu
. congédier: licenzià, mandà via, tirà cappiu
. connaissement: pulizza di carica, rispunsale
. connaître: cunnosce, avè cumpetenza o esse cumpetente pè ghjudicà tale causa. Faire-: mandà à dì, fà sapè. S'y- : intendesine. Il ne se connaît plus : hè for di sè
. consanguinité: sanguinità, cuns-
. conscience: cuscenza, sentimentu. V. AME. Prise de - : cuscentisazione. Avoir des morts sur la- : avenne parechji à u curighjolu. Garder sa- (lucidité) : esse in sè, in sentimentu sinu à l'ultimu
. conscient: cuscente, in sè
. conseil: cunsigliu, avucatu. - de famille : cunsigliu di famiglia. - de tutelle : cunsigliu di tutela, o assistente di a mamma tutrice. - fiscal : cunsigliu fiscale. Donner un bon - : metteci una bona parolla. Ne pas écouter les-s : da fratta longa. - des Prud' Hommes : cunsigliu di l'Omiprobi
. conseiller: cunsiglieru. - de tutelle de mineur : Balese
. consentant: cunsente, cunsenzievule
. consentement: accunsentu
. consentir: accunsente, accundiscende, esse di cunsentu, esse cunsente, cunsentì (sce). - un prêt : auturizà o permette un imprestitu
. conséquence cunseguenza. Subir les -s de ses fautes : pagà u feu di e so colpe
. conservateur: cunservatore. - des Poids et mesures : misuratore. V. HYPOTHEQUE
. considérant que : attesu chì, vistu chì, aghjà chì
. constituer: custituì (sce). Se- prisonnier : mettesi in manu, mettesi manu
. constitution: custituzione. -d'un jury : -di un giuratu o ghj-. - de rente viagère: - di vitaliziu o di cascia morta. - de partie civile: - di parte civile
. contenance: stesa, superficia, capienda
. contenir: cuntene, tene. Es. Per tene l'acqua ci volenu l'argini, implicà. Es. L'idea d'effettu implicheghja quella di a causa
. contentieux: (subst) cuntrastu; (s. et adj.) cuntenziosu; (adj.) cuntrastatu. Recours-: ricorsu cutenziosu
. contigu: appicciatu, cuntiguu, chì tocca, à tocca tocca. Propriété -e: pruprietà in termini
. contestation: cuntesa, cuntestazione, cuntrastu, causa, letica, cuntruversia
. contester: cuntestà
. contractant: cuntraente, cuntrattente. Les parties -es: e parti
. contracter: cuntrae. Es. Cuntrae matrimoniu o amicizia. - (faire un contrat): cuntrattà, pigliassi un' obligazione à collu. - une dette de reconnaissance: pigliassi l'obligazione
. contradiction: cuntradizzione
. contradictoire: cuntradittoriu, in presenza d'ogni parte o di i so rapresentanti
. contradictoirement: ognunu essendu presente, cuntradittoriamente, in modu cuntradittoriu
. contraignable: cunstringhjevule. - par corps: amendariu: cunstringhjevule à andà in prigiò pè debiti
. contraindre: custringhje, furzà, reprime. -par corps: furzà à andà in prigiò pè debiti
. contraint: custrettu, furzatu, sustantu
. contrainte: custrettura, custrizzione, "assughjettimentu". - par corps: prigiuna pè debiti à prò di u statu; esecuzione persunale. -morale: viulenza murale. -par saisie: sprupriazione furzata. Porteur de-s: latore, cuntrente. Spr. Trimà cum'è un latore
. contrat: cuntrattu, strumentu. - de métayage ou de bail à cheptel: soccia, soccita. - de louage de bovins: buiaticu. -a moitié fruit: cuntrattu à mezu, à dimezu. - de navigation avec d'autres propriétaires: cuntrattu à cumpagnia. Projet de contrat: primu abbozzu. Pruv.Primu strumentu, ultimu testamentu
. contredit: replica, cuntradicime, risposta
. contre- enquête: contrinquesta, -inchiesta
. contrefaçon: cuntrafazzione
. contrefaction: cuntrafazzione di munete
. contrefacteur: cuntrafattore. -de bretaudage: contrassegnaboi
. contrefaire: cuntrafà
. contrefait: cuntrafattu
. contre-partie: contracambiu, contraparte
. controverse: cuntruversia
. controverser: discute, cuntrastà
. contumace: cuntumacia. Etre en-: tene à machja, fighjassi
. contumax: cuntumace, con-, fughjiticciu
. convenir: intendesi, cunvene, cunface, appiccicassi, pattuì, fermà, mettesi d'accordu, fà contu (supposer). Es. Femu contu chì…Eramu fermati pè dumane. Era u mumentu chì li s'appiccicava u megliu
. convention: cunvenzione, pattu
. conversion: cunversione: -de séparation de corps en divorce: -di spicchera in divorziu
. convocation: cunvucazione, cedula verbale
. copartageant: spartitente, participante
. corps: corpu. -du délit: di u delittu. Séparation de -: v. SEPARATION CONVERSION
. correction: currezzione
. correctionnel: currezziunale
. correctionnelle (Tribunal Correctionnel): Currezzione.Passer en-: passà in -
. coup: colpu. - de feu: sparata. - double: colpu à duie mani. - de poing: cazzottu. Echange de -s de poings: cazzuttata. Roué de -s: chjibatu, tichjatu di colpi. -s et blessures: colpi è ferite, colpi è tambate. Etre sous le- de la loi, d'une accusation ou d'une condamnation: esse sottu legge, sottu accusa, sottu cundanna, o incorre (o sponesi à) una cundanna
. coupable: culpevule, reu
. Cour: Corte. -d'Appel: -d'Appellu, "Rota". -de Sûreté de l'Etat: - di Sicurtà (o di Sicurezza)di u Statu
. cours: corsu. Suivre son-: avè u so locu. "Affine chè la giustizia abbia il suo luogo" (Morati)
. crash: accidente
. créance: creditu, credenza. Lettres de -: lettere di credenza. - alimentaire: l'alimenti, creditu alimentariu. - vestimentaire de la veuve: vesti viduvali
. créancier: creditore. -saisissant: -seguestrante
. crédit: creditu. - foncier: - fundiariu
. créditeur (être-): avanzà
. crépage: increspatura. - de chignons: lite frà duie donne, cirmigliata, cimicata, tancinata
. criée: grida, c-. Publier ou annoncer par-: gridà, dà a grida. Vendre à la -: ghjallicà
. crieur: mughjone, briunone. -de journaux: stridone. -public: surrucatu, cridatore, banditore
. crime: crimine. Juron: criminacciu!
. criminalité: criminalità
. criminel: criminale
. culpabilité: culpabilità. Sentiment de -: sentesi culpevule
. curatelle: curatela
. curateur: curatore. -au ventre: - di u zitellu nascente o di u nascitoghju o di nascituru. -à un mineur émancipé: - di minore spullizzatu o emancipatu. -à succession vacante: -à eredità chì posa o chì ghjace o à eredità ghjacente

 

. dam: dannu. Au grand-: à maiò dannu
. datif: daticciu, dativu, datu, assignatu da un ghjudice. Es. Tutore daticciu
. dation: dazione. -en paiement: -in pagamentu
. débat: dibattitu, discussione, udienza.Les -s de l'assemblée: i dibattiti di a camera. -s judiciaires: dibattimentu, discuzzione, udienza. -poétique: cuntrastu,chjama è rispondi. - à huis clos: udienza à porte chjuse
. débattre: dibatte, discote, cuntrastà. -d'une affaire: cumpete, scum-
. débauche: vita (Spr. Fà a vita), cattiva vita, buara, ghjuvannara. S'adonner à la-: v. EXCITATION
. debet: debitu. Enregistré en -: registratu à-
. déboutement: ricusu, ributtu,"righjettu"
. débouter: scapità, ributtà, ricusà,"righjittà", dì a causa persa. -X de ses demandes: ributtà a dumanda di un Tale, dichjarà irricivibile a dumanda in ghjudiziu di Tiziu
. décès: morte. Avis ou acte de -: murtoriu
. déchéance: decadenza, -imentu, perdita di un dirittu, trascattu. -s de la faillitte personnelle: e decadenze di a fallita persunale. -de la puissance paternelle: perdita di l'auturità paterna o parentale
. déchoir: decade, trascattà. Etre déchu de son action: esse decadutu o trascattatu di a so dumanda
. décisoire: v. SERMENT
. déclarable: dichjarevule
. déclaratif: dichjarativu. Jugement- : ghjudiziu -
. déclaration: dichjarazione, dichjarata
. déclaratoire: dichjaratoriu
. déclarer: dichjarà, fà cunnosce. - un enfant: fà mette à registru un ciucciu, un cininu, un circulu
. déclinatoire: declinatoria. - de compétence: -di cumpetenza
. de cujus: defuntu. Le- -: u ben dì, a preda di, u puvarettu di, u tintu di, u corciu di
. dédommagement: cumpensu, cumpensazione, umpattu
. défaillant (défendeur-): difenditore chì ùn si presenta micca à l'udienza,chì manca, cuntumace
. défaut: difettu, mancanza. Faire-: ùn presentassi o ùn cumparì micca (à ghjudiziu), fà difettu, esse cuntumace. Par-: in cuntumacia. A- de: in mancanza di. Jugement de-: ghjudiziu o cundanna per difettu o di cuntumaccia
. défendable: difendevule, sustenevule, sustenibile
. défendeur: difenditore, citatu in Tribunale
. défendre: difende, piglià a pretesa o e pretese o a difesa o a parata di… pruibì (sce), impedì (sce). Se-: difendesi
. défends (en-): in furestu
. défense: difesa, interdizzione, pruibizione. Prendre la-: piglià a pretesa, a parata o a difesa di… Les droits de la-: i diritti di a difesa
. défenseur: difensore, avucatu
. défensif: difensivu
. défensive: difensiva
. déférer: diferì. - le serment: v. SERMENT. - un jugement: fà appellu, appellassi, fà un ricorsu davanti una Corte o una ghjuridizione più alta. - quelqu'un en justice: diferì, chjamà, cità à qualchisia in tribunale; fà una lita
. définitif: difinitivu. Jugement devenu-: sintenza passata in ghjudicatu
. dégager: caccià d'impegnu
. dégagé: cacciatu d'impegnu. - des liens du mariage: scioltu, liberu, liberatu, divurziatu
. dégagement: disimpegnu
. dégât: guastu, dannu, "disguastu". -s d'animaux: sguasci, danni
. délai: termine, tempu à… frà (tanti) ghjorni, attimpata. Es. Frà ghjorni quattru, oghje principiandu. Sans-: senzu altru, senza fallu (sans faute), senza attimpà, subitu
A bref-: frà pocu. Dans le plus bref-: à u più prestu. -d' épreuve: tempu o attimpata di prova o di sperimentu. - de préavis: termine di primu avisu o di preavisu. - de congé: termine di rinviu o di primu avisu.- péremptoire: termine perentoriu, mora. - probatoire: termine prubatoriu. Donner un-: dà tempu, dà un termine, dà un'attimpata. -suspensif: termine suspinsivu. -de comparution: termine di cumparizione o di cumparsa. -de garantie: termine di guaranzia. -de livraison: termine di cunsegna o di rimessa. - franc: termine francu, -de paiement: termine di pagamentu o tempu
. délaissement: sbandonu, abbandonu. - d'une terre hypothéquée: sbandonu di un terrenu iputecatu. -à l'assureur: abbandonu à l'assicuratore (droit maritime)
. délateur: spia, delatore, (argot) cagnetta
. délation: delazione, dinunzia, -cia
. délibéré (en-):à deliberà
. délibérer: deliberà, riflette
. délimiter: delimità. - un terrain: pone i termini
. délinquant: delinquente, reu, culpevule
. délit: delittu. Constater un-: prucissà. En flagrant délit: à o in suffrattura, annantu à u fattu, in delittu flagrante. Prendre en flagrant délit: coglie annantu à u fattu. Quasi-délit: cotalita: quasì delittu. - de fuite: mancamentu o omissione di succorsu. -d'imprudence: delittu di sguvernu o d'imprudenza. Pruv. Ambasciatore ùn porta delittu
. délivrance: liberazione( prisonnier); partu (accouchement); rimessa di una seconda grossa
. demande: dumanda, di-, quistione, chjama, richiesta, chersa, chersita. L'offre et la -: l'offerta è a dumanda (o a chersa). -s, fins et conclusions: richieste è cunclusioni
. demander: dumandà, chere ,s'applique plutôt aux demandes que l'on peut exiger (ex: loyers) ou aux secours que l'on sollicite , chere a limosina, un favore. Pruv. Dumandà hè lecitu.-en justice: v. PLAIDER (pete)
. demandeur: appellante (-en appel): chjamente, ricurrente, dumandore, dumanditore, lagnante, citante, parte chì attacca o chì intenta un'azzione
. demeure: casa, dimora (habitation), permanenza (temps passé dans un endroit), mora. A'-: in modu stabile, fissu. Mise en-: messa in mora, intimazione, ultimatomu. Mettre en- : inghjunghje o intimà à qualchisia di fà qualcosa, mette in mora o à u puntu di…, custituissi in mora. Se mettre en -: mettesi in cundizione di fà qualcosa. Il n'y a pas de péril en la-: nunda ùn periculeghja, ùn ci hè nisun periculu à aspettà
. démonstration: dimustrazione
. démontrer: dimustrà, pruvà
. dénégation: dinigazione, nighera. Abuser de -: mettesi à Santa Nega. -d'écriture: accusà pè falzu o pè falzità
. déni: dinegu, u nigà, ricusu. - de justice: dinegu di a ghjustizia
. dénonciation: dinunzia. - faite en justice: lagnanza
. dépendances: dipendenze, circuli (ES. Una casa chì hà i so circuli. Dipendenze opposte àl'appartinenze: e dipendenze sò i diritti chì ponu esse attaccati à a pruprietà, vale à dì: servitù attive; es. Diritti di passu di bestiame, di sbandita, di coglie acqua…
. dépens: spese. Aux - de: à e spese di o à e spalle di. A'ses-: à so spese o à e so spalle. Spr. A'chì perde paga e spese
. déposséder: spusessà, piglià u pusessu
. dépossession: spusessu, presa di pusessu
. dérèglement: sguvernu, sregulamentu,sfrenamentu
. dérober: rubà, piattà. A la dérobée: à furtachjonu
. dérogation: derugazione
. dérogatoire: derugatoriu
. déroger: derugà, trasgiattà, traschjattà, trascattà
. désaccord: disaccordu, bischizza, -u, vispiglia, disparè. Etre en -: esse à icchisi, esse à sfarra, esse à rotta, ùn cuntrassi micca, ùn sentesi micca, esse in bischizzu
. descente: discesa, scesa. - sur les lieux: trasportu sopr'à locu, sgottu
. désespoir: disperazione. En- de cause: à l'ultime di e righe, persu pè persu, à causa persa, à u fin' di i fini, in cumpienda
. deshérence: vacanza, aspettera. Biens tombés en-: beni chì posanu in mancanza di eredi (leghjittimi o testamentàrii), beni vacanti
. déshériter: deserità, deseredità, privà di l'eredità
. désistement: desistimentu, rinunziu, desistenza. - d'action ou d'instance: desistenza d'azzione
. destruction: distruzzione. -de nouvel ordre: dinunzia di nova opera
. désuétude: disusu, sminticu. Loi tombée en -: legge cascata in isminticu o in disusu
. détention: prigiunia, prigiò, prighjò
. détenu: prigiuneru, -ghju-, incarceratu, in manu, sottu, settu. Etre - esse settu
. détournement: tolta. - volontaire: - vuluntaria
. détours: rigiri, ra-,v. AMBAGES
. détriment: dannu, pregiudiziu, discapitu. Au- de: à e spesi o à e coste di, à scapitu di , à u pregiudiziu di
. détromper: disingannà. Résultat de l'action de-: disingannu
. dette: debita, -u, crechja, chjodu, censu, obligazione. Payer sa- à la société:esse crechju. - pour denrées alimentaires ou boissons: cirottu. Criblé de-s: infeatu. Pruv. Dece franchi di lacrime ùn paganu dece centesimi di debite
. dettier (= contraignable par corps): amendariu
. dévalisé: sbulinchjatu, sbalisgiatu, spugliatu
. dévoiler: svelà. -un secret: spanticà, scopre a pignatta
. différer: attimpà
. diffusé (signalement, mandat d'arrêt…): spartu
. diffuser: difonde, spanticà, sparghje. -une circulaire: diramà una circulare
. dilapider: sciuppà, scialacquà, spulà denari, fruzà, sperperà: manghjà fondu è capitale, mandà in ruvina
. dilapidateur: sciuppone, spuladenari: sperperone, fruzone, scialacquone
. dilapidation: dilapidazione, sciuppera, spulera, fruzu, sperperu, scialacquamentu
. dilatoire: dilatoriu. Moyens -s: mezi dilatorii, rigiri, ra- è modi finti, gabbule, attempatoghji, sutterfugii, cavillazioni
. dire: dì. A- de l'expert: à dì di stimatore, secondu u dettu di u stimatore o di u luseru
. discorde (arguments de-): leppiche. Objet de-: trivulu di casa. Pruv. Ghjoculu di fora, trivulu di casa
. disculper: disculpà
. disjoindre: divide, separà, scunnette, staccà, scioglie
. disjonction d'une procédure: disgiunzione, spicchime: separazione, scunnezzione di una prucedura
. dispense: dispensa, esenzione.Spr. Costa di dispensa chè di dota
. dispenser: dispensà, esunerà, affrancà, distribuì, accurdà, scumparte
. dispositif: dispusitivu. - du jugement: -di a sintenza
. disposition: dispusizione. Actes de-: sò l'atti chì supponenu vendite (cessioni), vale à dì: atti chì impegnanu u casale (le patrimoine). -s légales: dispusizioni di legge. -s testamentaires: - testamintarie
. dispute: disputa, cuntrastu, cuntesa, letica, lita, liticheghju, ruzzica. Sujet de-: chimera
. disputer: disputà, discote, letigà, cuntrastà, cuntende, scumpete. Es. A successione di Carlu VI era scumpetata frà Carlu Albertu è Maria Teresia. Se-: leticassi, cuntrastassi, taruscassi, ghjunghjene à a puzza o à e grosse, attaccassi lite, trastugliassi, imparullassi
. dissension: discordia
. dissidence ( entre créanciers privilégiés et créanciers lésés): dissidenza, disparè, disaccordu, divergenza (trà creditori)
. dissolution: dissuluzione, disciugliera, sciugliera. du mariage: sciugliera di matrimoniu
. distribuer: scumperte
. dividende: dividendu. -d'action: azziunariu. -cumulatif: -cumulativu. -fictif: -fatticciu o fintu o figuraghju o fittiziu, interessu, percentuale di liquidazione di un fallitu
. diviser: divide. -par lots cultivables: atterzà
. divorce: divorziu. -par requête conjointe: -cù dumande (o riquieste)aghjunte. -par consentement mutuel: -per accunsentu o in cunsunente o di cumunu accordu o per neguziatu; v. CONCESSIONS. - par faute: - per colpa o per fallu. -par rupture de la vie commune: -pè ruttura di a vita cumuna
. divorcé: divurziatu, scioltu
. divorcer: divurzià. -d'un commun accord: spiccassi amichi, divurzià di cumunu accordu
. dol: dannu, ingannu, froda
. doléance: lagnanza. Adresser une lettre de-s: mandà una lettera di lagnanze
. domaine: pricoghju, tenuta, duminiu, dumaniu. -s de la Couronne: beni di a Curona. -public: duminiu publicu. Ouvrage tombé dans le- public: opera diventata di duminiu publicu. - agricole: fondu (o prupietà) agriculu, pricoghju. - de l'Etat: Duminiu o-a- di u Statu
. domaniaux: dumaniali, -mi-
. domicile: dumiciliu. Elire-: eleghje-à, dumiciliassi à. -conjugal: -coniugale. A-: à locu, in casa, à dumiciliu. Signification d'exploit faite par huissier à -: significazione d'attu fatta per man'd'uscieru à usciu è à casa
. domiciliaire: dumiciliariu
. domicilier: dumicilià
. dominant: duminante. Fond-: fondu-o supranante
. dommage: dannu. -s: trentunate. -s causés par des animaux: danni d'animali, losa, -u. Spr. Avè dannu è vergogna. Auteur du-: dannificante. Victime du-: dannificatu. Causer des-s: dannighjà, dannificà. -s et intérêts: danni è interessi. Faire payer les -s intérêts: cità à e spese, fà pagà i danni è interessi. Qui cause des -s: dannaghju. Estimer un-: stimà un dannu, fà una losa. - matériel: dannu materiale. -moral: dannu murale. -s de guerre: danni di guerra
. dommageable: dannificu
. donation: dunazione. -déguisée: - finta o simulata. -entre vifs: -frà vivi. -révoquée de droit par survenance d'enfants: -annullata di dirittu pè infattata (o pè sopravenenza) di figlioli
. dont: di u quale, di i quali, ecc, duve. -acte: in fede. Rilativu universale: chì
. dot: dota. A valoir sur la-: à contu di-. Pruv. Giuvanotta ch'hè bella è ghjudiziosa puderà senza dota fassi sposa. Avec constitution de-: in carta dutale. Anticipazione o solli avanzati: c'est la- du jardin
. dotal: dutale
. dotation: dutazione, appanagiu
. doter: dutà
. douaire: dota in casu di supravivenza: viduvile, cuntrattu (o strumentu) di dota
. douairière: vediva o veduva dutata, signora strumintata
. doute: dubitu, dubbiu, suspettu. Ca ne fait pas l'ombre d'un-: se poss'ella! Pruv. In u dubitu, asteniti. Adage de droit: u dubitu deve sempre apprufittà à l'accusatu
. douter: dubità. Se -: suspettà, dubitassi
. douteux: dubitosu, dubbiosu
. draconien: draconicu. Mesures -nes: misure assai severe o terribule, draconiche o"morandine"
. dresser un procès- verbal pour un délit: prucissà; "caccià" o stende un prucessu
. droit: dirittu. De-: di ragione. - de garde: -di guardia paterna. - de propriété: -di prupiétà. -s d'auteur: -i d'autore. Tous -s réservés: tutti i diritti reservati o ogni dirittu riservatu. Revendiquer, faire valoir ses -s: fà valè i so -i, fassila valè. Aller sur les -s de quelqu'un: calpighjà i-i di qualchidunu o di qualchisia. Avoir des -s sur: avè diritti sopra…, avecci dirittu. A bon-: cun ragione, di ghjustu è di ragione, di dirittu. En-: in dirittu. Domicilié de plein-: dumiciliatu cun pienu-, di ghjustu è di ragione.Cela me revient de-: questu mi rivene (o mi spetta) di-. Qui de -: à chì tocca. - public: -publicu. - privé: - privatu. - international ou - des gens: - internaziunale. -civil: - civile. - pénal: penale. - coutumier: - secondu l'usi o l'usanze. - canon: -canonicu. - du travail: -di u travagliu. Faire son-: studià a legge. Faculté de-: Facultà di -. - d'enregistrement: tassa di registramentu. -de mutation: -di mutazione. Exempt de -s: esente o francu di -i: francu è liberu di -i. -s d'importation: -i d'impurtazione. -s d'entrée: -i d'entrata o di passeghju. Etre en - de faire: esse ind'u so -di fà. -de pacage: ammanu. -de pâturage: erbaticu. - de vaine pâture: angheria, grassa. - de glandée: ghjandaticu. - féodal: feu. -de passage: passu. Reconnaître un - ou faire -à une demande: accoglie o riceva una dumanda o una chersa o una richiesta; fà locu
. duper: ingarattà
. duperie: ingarattu
. dupeur: ingarattatore
. duplicité: duplicità, duppiezza, l'esse doppiu è di cattiva fede, l'esse è sapella, fattu d'avè duie facce cum'è Pruserpina

 

. écarteler: squartà, spertificà
. écartellement: squartera
. écarter: scartà, scantà. S'-: fà rogia, fà chjassu, batte à a larga, scantassi
. ecchymose: pistatura, pistia-, pistiana-, pistighjatura, muca. Spr. L'anu pestu. L'anu cunciatu a pelle
. échange: cambiu, barattu, scambiu. - de terrains: cambiu di terreni. En-: in cambiu. Libre-: liberu scambiu. Procéder par-: fà u cambiu. Par-: à cambiu, à barattera
. échanger: cambià, scambià, abbarattà
. échangiste:barattatore
. échappatoire: scappatoghja. -s: scappatoghji, appendici, scuse, espedienti, minzogne
. échéance: termine, scadenza. A brève-: à cortu andà
. échéancier: scadenzaghju
. échoir: occorre, capità, bisugnà, vene, tuccà (à l'imbusche o in sorte), scade, pende, scadisce, cascà. Intérêts à-: frutti pendenti. Le cas échéant: s'ella casca in paru, s'ella capeta, s'ella vene, bisugnandu
. échu: scadutu, maturu. Es. Interessi maturi
. éclaircir: sbruglià (une affaire)
. éclater: (faire- la vérité): fà risplende a verità
. écobuage: debbiu, dibbiera. Restes d'-: ardetta
. écrasé: schiacciatu. - de dettes: infeatu di debiti. -d'impôts: insumatu d'impositi
. écrou: incarcerazione. Levée d'-: scarcerazione
. effet: effettu, titulu, bene. -de commerce: cambiale, effettu di cummerciu, titulu di creditu. - bancable: effettu bancabile. - de complaisance: cambiale di cumpiacenza o di favore. -s publics: tituli di u Debitu Publicu, beni. -s mobiliers: beni mobili. -s immobiliers: beni immobili
. effraction: effrazzione, sbundera, furzera, abbottu, rumpimentu, -tura, scassinamentu. Vol avec -: arrubecciu o latruciniu o furaticciu, cù sbundera o cù abbottu o cun effrazzione. Voler avec -: sbundà
. élargir ( = lacher = libérer, v. ces mots): cappià, lintà, allintà, liberà, scarcerà, mullà
. élargissement: liberazione, scarcerazione
. émancipation: emancipazione, venietà
. émancipé: spullizzatu, scacciatu di casa
. emblaver: imbiadà. Terre emblavée l'année précédente: nuvale
. emblavure: suminatu, imbiadatura, nuvale
. emparer (s'-): impatrunissi, impatruniscesi, pigliassi, impusessassi
. emphythéose: enfiteusi, lucazione perpetua
. emphythéotique: enfiteuticu
. emprisonner: incacerà
. emprunt: imprestitu, imprestu. -gagé: - impignatu, assicuratu, o-guarantitu cù pegnu
. emprunter: piglià in prestu, fassi imprestà
. enchère: offerta (ind'un incantu), callega (v. COMMISSAIRE PRISEUR). -s: incantu, asta, gallica, candela. Mettre aux -s: mette à l'asta, mette à callega (o ga-). Folle-: offerta pazza, alzata di l'offerta senza guaranzia (o cupritura) bancaria. Payer la folle-: pagà l'ammenda per offerta à l'asta senza guaranzia. Vente aux -s: vendita à l'asta o in gallica o in callica o à l'incantu, vendita à a larga o à chì più dice, o à a candela. Etre à l'-: esse à chì paga. Pousser les -s: cresce o cullà l'offerta. Couvrir une-: fà un'offerta più forte chè l'altra. Le feu des -s: u parapiglia di l'offerte
. enchérir: dì o rilancià, ghjunghje o cullà. Spr. Quantu l'avete dettu? A' quantu site cullatu?
. enchérissement: rincaru, rincarata, cullata di prezzu
. enchérisseur: dicente, offerente,chì più dice
. enclave: incastru
. enclavement: incastrera
. enclaver: incastrà, inchjustrà
. enclos: chjosu, chjusellu, chjusa: chjostra, accintu, ricintu, cunfina. -pris sur les biens communaux: chjusella
. enclos (adj. et p. p. d'enclore): chjosu, chjusu, accintu, serratu, turratu, achjudendatu
. endos ou endossement: messa à nome
. endosser (un billet à ordre): segnà o firmà (un pagarò)
. enfin: in fine, fatti fine, tandu
. engagement: impegnu, ubligazione, pattu. -ferme: caparra. Tenir ses -s: tene i so patti. Retenir une denrée avec - ferme en vue d'un achat: caparrà
. engager: impignà, arrullà ( soldats), scumette (parier), pregà (inviter), "ingasgià" (un artiste)
. enjoindre: ordinà, inghjunghje, impone, prescrive, intimà
. enlèvement: rattu. -consenti (sans violence): scappaticciu, -aghju, -eghju, u fughjiticciu, e fughjiticce
. enlever: purtà via, toglie (ôter), alzà ( soulever). -(une femme, avec son consentement): scappà una donna, fà fughje una giovana
. enquête: inquiesta, inchiesta, pulizza. - sur les lieux: sopralocu o trasportu sopralocu
. enrayer: fermà. S'-: incruccassi. Spr. Qualchivolta a ghjustizia s'incrocca
. enroller: arrulà, mette à rollu
. entacher: suspettà. Entaché de nullité: supettu di nullità
. entamer: dà di manu (un procès): principià, inghenà, sgrussulà. -des poursuites: prumone un'azzione ghjudiziaria o un'azzione penale o un'incriminazione (discussion): mette in tavula, attaccà (réputation): intaccà
. entendre: sente (ouïr), capì (comprendre). S'- (se comprendre): capissi, esse d'accordu, cuntrassi, cunfassi, intendesi. -un témoin: sente un testimone. -raison: capì a ragione
. entendu: intesu. Es. Intesu l'avucatu o u Ministeru publicu. Spr. La cause est -e: hè detta! Simu intesi!
. entérinement: interinazione. -d'une expertise: omulugazione di una perizia
. entériner ou homologuer: interinà, omulugà, ratificà, validà
. entremettre (s'-): mettesi da u mezu
. ennemi: nimicu. -s: nimichi. Devenir -: innimicassi
. envoi: inviu. -en possession: messa (o inviu) in pusessu. -en possession d'un bien racheté: avucazione
. épreuve: prova, sperimentu, abbozzu (imprim.). Régime de la mise à l'-: regime di a messa à prova, di a messa à sperimentu
. équipement de la Justice: l'attrecci, l'attracci
. équitable: equitativu, ghjustu
. équitablement: cum'hè di ghjusta, o di regula
. équité: equità. En-: in ghjusta regula. En - (ou en fait) et en droit: di ghjusta è di ragione
. ergoter: erziculà, perdesi in minuzie
. ergoteur: cavichjosu
. ergotisme (minutie): erziculime, minuzia. Pratiquer, se livrer à l'-: attaccassi à i sticcatelli, circà u pelu ind'è l'ovu, circà e machje ind'u sole, circà e mosche in padula
. esbroufe: spaccunata, spaccata. A l'-: à sguattera
. escompte: scontu
. escompter: scuntà
. escroc: scroccu, scruccone
. escroquer: scruccà, scruccunà. -un dîner: scruccunassi una cena, manghjà à buffu
. escroquerie: scruccuneria. Vivre d'-: campà à a scrocca
. espace proche des maisons: lochi mansi
. espion: spia
. espionnage: spiunagiu, spia
. espionner: spià
. esprit: spiritu; mente. Sain d'-: in sè, di spiritu sanu, esse in sentimentu. -(talent): ingegnu. -(intelligence): intellettu. Trait d'-: mottu spiritosu. Reprendre ses -s: turnà in sè. Perdre l'-: perde a ragiò. Présence d'-: avvidimentu, arbitriu
. esquiver: schivà. S'-: scatavultà, svignassila
. essai: prova
. essayer: pruvà. - de faire: pugnà di fà
. ester: andà in tribunale. - en jugement: stà in ghjudiziu. Action d'-: causata
. estimateur: loseru
. estimation: estimu
. état: statu. - des lieux: descrizzione di i lochi. Adage: le criminel tient le civil en état: l'azzione penale suspende l'azzione civile tantu ch'ella ùn hè ghjudicata, si deve spedì a causa criminale, è a civile ferma. Pour raison d'-: per via di statu
. éteindre: spegne, spinghje. - une dette: spegne un debitu. Action publique "éteinte": azzione publica spenta, o spinta
. étendre: tende, stende, distende, allargà, sparghje. -ses limites: stendesi, allargassi, stende e so cunfine
. étendu: stesu. Régistre d'- es de notaire: ceppu di nutaru
. étranger: stranieru, furesteru, frus-. Etre -à une chose: ùn esseci per nunda, ùn avecci parte. Affaires -es: Affari esteri
. évader (s'-): scappassine, fughjesine, fà scarpa
. éviction, évincement: evizzione, spusessu, evittu
. évincer: evince, spusessà, scaccià. Partie qui évince: evicente, spusessante
. évocation: evucazione
. évoquer: evucà. Tribunal qui évoque: Tribunale evucante
. exception: eccezzione, trasgiattu. Opposer une -: oppone un'eccezzione. -préjudicielle: eccezzione o trasgiattu prighjudiziala
. excès: eccessu. Recours pour - de pouvoir: ricorsu per eccessu di putere
. excitation: azzizzu, eccitazione, -tamentu, istigazione. - à la débauche: istigazione à fà a vita o à entre in buiara
. exciter: azzizzà, eccità,istigà, fumentà, pruvucà, azzinzà, arruzzà, zizzulà, azziccà, attizzà, achjaccà (chiens)
. exécuter: esecutà, ghjustizià (un cundannatu à morte), pigliassi i beni di un debitore
. exécuteur: esecutore. - des hautes œuvres: boia. -testamentaire: -testamentariu
. exécutif: esecutivu
. exécution: esecuzione. - capitale: ammazzu. -par provision, nonobstant appel ou opposition: - spedita. -parée: -parata
. exécutoire: esecutoriu. -de dépens: - di e spese
. exemple: esempiu. Par -: per-, per un dettu, vengu per dì, mettimu chì. Faire un-: fà un - o fà ch'ella conti per una
. exempt: esente, dispensatu, francu. - de droits: esente di diritti
exempter: esentà, dispensà, francà
exemption: esenzione
. exercice: eserciziu. - du métier d'avocat: avucazione. -d'un métier, d'une vertu: pràtica
. exéquatur: exequatur
. exercer: praticà (profession), esercità (droit, science). Es. - la profession de notaire: esercità l'arte nutaria
. éxhérédation: diseredazione, maladizzione
. exhéréder: diseredà, diseredità, privà, maladì
. exiger: esige, vulè à fil di legge
. exorbitant: esurbitante, eccessivu, smisuratu, sprupusitatu. Contrat- du droit commun: cuntrattu esurbitante di u dirittu cumunu
. expédition: spedizione. Se faire délivrer-: ricaccià un ghjudiziu
. expert: spertu, luseru, periziu, stimatore, ist-. - en écritures: spertu graficu. - chimiste: spertu chimicu. -en technologie commerciale: merceologu. - comptable: spertu cuntabile. -assermenté: -giuratu. A dire d'- s: à detta di sperti o di luseri o di stimatori
. expertement: cun arte, albimente
. expertise: perizia, losa, estimu, spertizia. -d'écriture: perizia grafica. - médicale: perizia medicale. -d'objets d'art: autentificazione. Faire l'- d'un tableau: stimà o autentificà un quadru o una pittura. -de dommages: perizia di danni. - d'avarie: perizia d'avaria.-de dommages d'animaux: perizia di sguasci
. expertiser: spertizià, stimà, autentificà
. expiation: espiazione, casticu
. expier: espià, scuntà, pagà i peccati. -ses fautes: pagà u feu di e so colpe
. expiration: scadenza (échéance), espirazione
. explication: spiegazione, ragione. Es. Intesu e parti in le so ragioni
. exploit: citazione
. expropriation: sprupiazione (dépossession), spusessu
. exproprier: sprupià, spusessà
. expulser: espulsà, spulsà, espelle, caccià di casa, caccià o mette fora, scaccià (avec violence)
. expulsé: espulsu, messu fora
. expulseur: espulsore, spul-
. expulsion: espulsione, spul-
. extension: estensione, appicciu, appoghju. Droit à l'-: dirittu d'appoghju o d'appicciu
. extiction: estinzione, spinghjimentu, spinta
. extirper: scaticà
. extorquer: scruccunà, scruccà, campà à a scrocca, strappà. Es. M'hà strappatu mille franchi
. extorsion de fonds: estursione, scruccuneria
. extrader: estradà
extradition: estradizione
. extraire: estrae. - un detenu: scarcerà, caccià di prigione
. extrait: strattu. - de jugement: -di ghjudiziu. - de naissance: -di nascita. - d'acte de décès: -di murtoriu
. extrajudiciaire: straghjudiziale
. extra- légal: stralegale, for di legge

 

. façon: manera. Prendre une propriété à-: à facera
. faculté: facultà, mezu. - de jugement: albitriu. - de droit: v. DROIT
. failli: fallitu
. faillite: fallita, fallimentu. Syndic de -: sindacu di fallita. Etat de -: statu di fallita. Se déclarer en -: dichjarà fallita. Jugement déclaratif de-: sintenza dichjarativa di fallita
. faire: fà.. - valoir ses parchemins: caccià i so sritti. Obligation de-: ubligazione di fà qualcosa, S'acquitter d'une obligation de-: cacciassi d'obligu o d'ubligazione, disublicassi, scugiurassine. Obligation de ne pas-: obligu di ùn fà
. faiseur: facitore, intrigante, sartoru. - de paix: paceru
. fait: fattu (contr. :in dirittu). Prendre -et cause pour: piglià a pretesa o a parata di… mettesi cù…Séparation de -: stacchera, -anza. De ce-: hè perciò chì
. falsificateur: falzificatore
. falsification: falzificazione
. falsifier: falzificà, adulterà. -des boissons (frelater): fatturà. -des écrits: falzificà scritture
. fausseté: falzità
. faussaire: falzificatore
. faute: colpa, fallu, -a, difettu, mancanza, sbagliu, pecctu, errore. C'est ta-: tuttu per tè! Ci n'ai colpa tù! Hè colpa toia! Responsabilité sans-: rispunsabilità senza colpa. Pruv. Un' hà colpa a ghjatta si a patrone hè matta. Faire retomber la faute sur: inculpà. Es. I succumbenti incolpanu l'avucati
. fauter: fallì, peccà, mancà, inciampà, sculiscià
. fauteur: cagiunatore. - de troubles: picciafocu, cagiunatore di disordini o di disturbi
. fautif: incausatu, culpevule
. faux: falzu. Fausse monnaie: muneta falza. Faire un- serment: ghjurà u falzu, fà a croce falza per… Accuser de-: accusà o incausà pè falzu. S'inscrire en -contre: insorgesi o prutestà contru. Arguer de-: attaccà in ghjustizia pè falzu o pè falzità, dà querella di falzità
. faux-fuyant: scappatoghja, strada piatta, sghisgera, tramachjulera, argaliffu, -ellera. Spr. Un' circhemu tant'ellere è femula finita
. ferme: e ville, tenuta. A-: affittu. - de la vaine pâture: reghjone, torna
. fermage: terraticu, decima. -sur bétail: livellu, terraticu à livellu o à lebiu. - des terres: affittu. -des bovins: buiaticu
. fermier: manente, fattore, culonu, appaltatore. - à bail (terres): affittuariu
. fidéicommis: balese
. fidéjusseur: fideiussore, cauzione
. fidéjussion: fideiussione, cauzione, guaranzia
. fidéjussoire: fideiussoriu
. fief: feudu, duminiu, parte di Signuria
. fin: fine. - de non recevoir: eccessione di ricusu o di dissattezza o di inammissibilità. -s civiles: richiesta di a parte civile. Etre près de la- (de quelque chose): avella pè a coda, esse à l'orlu o à l'orli. A bonne -: accimà, purtà à cumpitoghju. Mettre -: falla finita, fanne coda
. finage: ghjura, cunfina
. fixé: fissatu, cadente. Es. Vista a citazione cadente. Cedula cadente per istu ghjornu
. flagrance: evidenza, suffrattura
. flagrant: evidente, certu, flagrante, senza dubitu. En- délit: à suffrattura, nant'à u fattu. Prendre quelqu'un en - délit: coglie annantu à u fattu, o à suffrattura: impiccià qualchid'unu
. flibustier: faravustieru
. foi: fede. Bonne -: bona-. Mauvaise -: cattiva -, malignità. Etre de mauvaise-: esse in malafede. N'avoir ni- ni loi: esse senza fede nè legge. Sur ma -: in fede; hè pusitivu! Andate po puru!Compère par la - jurée: cumpare di fede
. folie: pazzia, tuntia, mattia, scimità, scimizia, mattizia, tuntezza, fullia
. foncier: fundiariu
. fond: fondu, meritu. De - en comble:v. FOUILLER. Juger au -: ghjudicà sopra à u meritu. - dominant: v. DOMINANT. Fond de la chose: fin cunchjude. Es. Vulè sapè u-
. fondé: fundatu; basatu. - de pouvoir: fundatu di prucura. Non - en droit et en fait: ùn essendu a detta dumanda fin quì basata per alcun mutivu. Requête -e en droit et en fait: richiesta ghjusta è ragiunevule o di ghjusta è di ragione
. fondement: fondu, fundale, basa, fundamentu. Sans -: senza prova, falzu, sballatu, infundatu
. fonds: fondu. -d'argent d'une succession ou d'une société: i fondi. - de commerce: fondu, buttea. A- perdus: à fondi persi. Rentrer dans ses-: entre in e so spese, impattà e spese
. forain: furanu, furaneu. Audience -e: udienza furana, -anea
. forçat: furzatu, galerianu
. force: forza. -probante: -prubante. - majeure: - maggiore o maiò. De gré ou de-: pè forza o per amore
. forcé: furzatu. Travaux -s: galera, galeia. Travaux -s à perpétuité: galera in vita
. forclore: fà decade da un dirittu
. forclos: decadutu, esclusu da un dirittu
. forclusion: esclusione, chjusura, decadimentu
. forestier: furestieru. Code -: codice-. Garde-: guardia furesta
. forfait: stagliu, bloccu. Travail à -: travagliu in accordu. Prendre un travail à-: piglià un travagliu à stagliu. Louer des bêtes à-: dà animali à trattura. Prix à -: prezzu in bloccu, à stagliu, forfettariu. Faire un -: cunvene di un prezzu in bloccu o di un prezza glubale fissu. Vendre à -: vende à stagliu o à un prezzu glubale stabilitu capu nanzu
. forme: forma. Le jugement sera exécuté en sa -et teneur: u ghjudiziu serà esecutatu tale è quale, o paru è tale, o picch'è tondu, in forma è cuntenutu, in tutte e so dispusizioni. En bonne et due -: in ghjusta regula, à puntinu, cumu si deve. Pour la -: pè a pruforma, pè figura
. formel: furmale
. formule: formula. -exécutoire: -esecutoria
. fortuitement: à casu, per casu, pè cumbinazione
. fouiller: piglià à stagliu, perquisì, fà l'ispezzione, bulicà. - de fonds en comble: mettesi in ghjurnata, scavà, frucà, frugnicà, frughignà, sbulicà, ruminà, bulicà, circà
. fouilles (arch.): scavi, scavature, sbulechi
. fourrière: fibia, depositu cumunale. Mettre en-: mette à fibia. Préposé à la-: fibiante
. frais: spese, costu. Faire ses - ou rentrer dans ses-: cacciacci e so spese. Condamné aux -du procès (dépens): cundannatu à e spese. Défrayé des - de nourriture et de logement: francu di spesa. - préjudiciaux: spese di ghjudiziu, anticipate o fatte capu nanzu
. franc: francu, pienu. Huit jours -s: ottu ghjorni pieni o cumpletti
. fraude: froda, ingannu. -électorale: froda eletturale, arrubecciu di voti
. frauder: frudà
. fraudeur, -euse: frudatore, -trice
. frauduleux: frudulosu, fattu cun ingannu
. fripouille: furdanu, malandrinu, malscalzone, avanzu di galera o di forca, sgaliottu, canagliu
. fruit: fruttu. - qui a roulé en dehors de l'aire de l'arbre qui le portait et sur la propriété voisine: furagnu. -du vol: arrubaticciu, furaticciu
. frustré: privu, spugliatu. -de ses droits: privu o spugliatu di so diritti
. fuite: fuga, indiscrezzione. En-: cuntumace, fughjitivu. Prendre la-: scappà, fughje, cacciassi à fughje, piglià traina, dassila à gambe o à gamba, piglià l'elpi. Etre en -: esse fughjitu o in fuga, fighjassi, esse cuntumace o in cuntumacia
. fusil: fucile, rancattu

 

.gage: pegnu, guaranzia, cauzione, impegnu. A-: pagatu. Etre aux -s: esse à u pane di, o sottucummandu di
. gager: impignà, dà in pegnu
. gagner: vince, guadagnà. - un procès: vince una causa
. gain: guadagnu, prufittu, benefiziu, stantatu, stantu o stentu, ricuparu. Avoir - de cause: vince una causa, escesi à bè, sbuttalla. Donner - de cause: dalla vinta. Louer des bêtes avec partage des -s: dà animali à guadagnu
. galère: galera, galeia
. galérier: galerianu
. gangster: banditu, avanzu di galera
. garant: guardione, guarante; sicurtà. - solvable: sicurtà solvibile. Etre -: stà guarante, risponde di
. guarantie: guaranzia, sicurtà, assicurazione, cauzione. - d'éviction: guaranzia o pattu d'evizzione (o di spusessu)
. guarantir: guarantì, francà
. garde: guardia. - forestier: guardia furesta. - champêtre: guardiacampestra, guardianu. - feu: guardiafocu. - pêche: guardiapesca. - des sceaux: guardiasugilli, ministru di a ghjustizia
. guarder: curà, mirà (troupeau): assiste (malade): tene (silence): mantene (foi): serbà (livres). Se- (tenir le maquis): guardassi, fighjassi
. guardien: guardianu. -de prison: guardiaprigiò
. guardiennage: guardenda, vigilenza, surveglianza, custodia
. génération: v. HEREDITAIREMENT. DE -en -: di leva in pulleva
. gérance: gerenza, maneghju, amministrazione
. gérant: manente, girente. - d'affaires: girente d'affari, amministratore
. gérer: esercità, regge, gere, guvernà, amministrà. - la tutelle: esercità a tutella
. gestion: gestione, eserciziu, direzzione
. gibet: forca, patibulu, impiccatoghju. Gens de -: omi da forca, avanzu di forca, restu di galera, ropa da chjodi. Spr. Nuceta, u paese di e forche. Juron:chì tù vadi sù le forche
. gifle: mustaccione, sciambulone, pattone, schjaffu
. gifler: schjaffittà, cresimà
. glandée (droit de -): ghjandaticu
. grâce: grazia. Recours en -: ricorsu in -
. gracier: grazià, aggrazià
. gracieux: à l'amichevule, gratisi. Recours -: ricorsu gratisi.Procédure -euse: prucedura à l'amichevule
. gré. De - ou de force: pè forza o per amore, di tozza o di forza. De -à-: à l'amichevule, à bonu à bonu. Au - de: in balia di, à talentu di, à vuluntà di, "ad arbitriu di" (arch.). Contre son -: à disgrazia, à smarru
. gredin: biscainu, scavizzu
. greffe: cancelleria o secretariatu di u Tribunale
. greffier: secretariu, "attuariu" (Morati). -en chef: capisecretariatu
. grève: sdimessa, disoccupazione, "greva"
. grever: gravà, aggravà, caricà
. gréviste: disoccupatu, "grevistu"
. grief: mutivu, capu di picchiglia, tortu, lagnanza. - d'appel: mutivu d'appellu
. grivellerie: scruccuneria. Commettre un délit de - d'aliments: manghjà à a scrocca o per canzone, scurnuchjà. Spr. A'chì stanta à chì scurnochja
. griveleur: scruccunellu, tastaghju, scurnachjone
. grosse: grossa, spedizione cù a formula esecutoria. Délivrance de la seconde -: rimessa o cunsegna di una seconda grossa. Prêt à la -: imprestu à a grossa
. guet: agguattu, baita. Faire le -: fà a baita, esse o stà à l'agguattu o in agguattu o à guattera, esse in posta o à l'erta
. guet-apens (de-): cù trappula, agguattu o insidia, cù tradimentu. Tendre un-: tende una trappula
. guillotine: managhja, palcu, ghigliottina

 

. habile: abile. - à succéder: abile à, in abitu à, in gradu, capace di succede, adattu à succede
. hache de bourreau: scure, managhja
. harpe: morsu, morsa, tistimoniu, petra d'appicciu
. hécatombe: mataccina, mattana, stragge, streggia, tazzu, tazzeghju, scumpiimentu, cumpiera
. herbages: erbe
. herbe: erba, a-. Louer un terrain à -: erbaticà una prupietà
. héréditaire: ereditariu, di famiglia
. héréditairement: ereditariamente, pè dirittu di famiglia, di babbu in figliolu, d'erede in purrede, di leva in pulleva, d'avu in anticu
. héritage: lascita, cascu, caschitu. Part d'-: parte di lascita o di furtuna, parte chì mi vene, chì mi tocca. Spr. A' un babbu ùn li si dumanda a parte. Un' hè bon figliolu quellu chì dumanda parte à u babbu. Transmettre un-: fà una lascita, trasmette o lascià in eredità, o un eredità, o un patrimoniu, o un casale (si l'héritage comporte des immeubles bâtis)
. hériter: eredità, ridità, succede, avè in lascita o in parte. Pruv. Chì erede n'ùn rede
. héritier: erede, purrede, successore. Ne laisser aucun -: tirassi l'usciu
. hic (voilà le -): Eccuti u criccu! Hè qui ch'ellu casca u sumere
. hoir: erede
. hoirie: eredità
. homicide (subst): omicidiu, micidiu. - volontaire: uccidamentu. (adj): micidiale
. homologation ou entérinement d'un rapport d'expertise: omulugazione o interinazione d'una perizia
. homologuer: omulugà
. horion: pattone
. huissier: usciere, usceru, osceru
. hors: fora, forchè. - d'ici: fora di quì! Mise-d'eau: asciuttura di u tettu. Effectuer la mise- d'eau: rifà a tittera o a cuprenda. - la loi: fordilegge, banditu. Mise - la loi: sbandimentu, messa for di legge. - d'œuvre (fig): accessoriu. -de cause: for di causa, messu fora
. huis: usciu, porta. A- clos: à usciu chjusu, à porte chjuse (o chjose). Demander le- clos: dumandà chì l'udienza ùn sia micca publica
. huitaine: uttava
. hypothécaire: iputicariu
. hypothèque: iputeca, sottuposta, bunifica, pegnu. Conservateur des -s: cunservatore di l'iputeche. Purger des -s: cancellà l'iputeche. Non grevé d'-s: sputicu, liberu
. hypothéqué: iputecatu, sottupostu, bunificatu. Non-: sputicu
. hypothéquer: iputicà, -tecà, sottupone, bunificà, impignà, impegnà

 

. immobilier: immobule, immubiliariu. Biens -s: beni immobuli. Propriété -e: prupietà immubiliaria. Saisie -e: sequestru immubiliariu. Société -e: sucietà immubiliaria
. immunité: immunità. -parlementaire: -parlamentaria. -diplomatique: -diplumatica. Spr. Ambasciatore ùn porta delittu. Bénéficier d'une -: ùn purtà delittu
. impartial: imparziale, spassiunatu. Justice -: Ghjustizia paulina
. impitoyable: spietatu
. implacable: spietatu. Justice -: ghjustizia morandina
. impôt: impositu, imposta, gravame. Les -s: i gravami. -foncier: fundiaria. - mobilier ou côte mobilière: mubiglia. (hist) - sur le sel: gabella
. imprévisible: imprevidibile
. imprévision: mancanza di previzione
. imprudence: sguvernu, imprudenza, errone, fallu
. impunément: impunemente
. impuni: impunitu. D'une infraction restée -e, on dit: u si manghjò a volpe!
. impunité: impunità
. imputable: à carica, scuntatu, imputabile, -evule, attribuibile, appostu, appunibule
. imputation: v. PREVENTION
. imputer: appone. -d'un méfait: -una malinfama, o una malfatta
. inadvertance: inavertenza, sguvernu, svista, errone, distrazzione, sbagliu, scusciuratezza. Par -: senza facci casu, senza falla apposta
. incapable: incapace, smanugliatu. - majeur: maggiore incapace, "telemacu"
. incapacité: incapacità. -résultant d'une condamnation: -chì risulta o chì ghjè inerente à una cundanna
. incessibilité: incissibilità, -ulità
. incessible: incissibule
. inceste: incestu
. incestueux: spuriu, incestuosu
. incitation: incitazione, azzizzu, istigazione, impulsu
. inciter: incità, azzizzà, azzinzà
. inculpation: inculpazione
. inculpé: inculpatu
. inculper: inculpà, pone
. indemne: indenne, senza dannu, francu
. indemnisable: indennizevule
. indemnisation: indennizazione
. indemniser: indennizà, regulà
. indemnité: indennità. -d'éviction: - di spusessu. - forfaitaire: -di stagliu o forfettaria
. indicateur: indicatore, accennatore, spia, cunfidente (di a pulizza)
. indivis: indivisu, proindivisu
. indivisibilité: indivisibilità
. indivisible: indivisibile, -bule
. indivision: indivisione. Dans l'-: in cumunu, à monti
. indu: u feu, l'induvutu
. indûment: induvutamente, indebitamente
. infanticide: infanticidiu
. infléchir une décision: inturchjà una decisione
. information ou instruction: infurmazione, istruzzione, inchiesta. Supplément d'-: supplementu d'istruzzione. Ouvrir une-: apre un'infurmazione
. informer: istruisce un'affare, infurmà, fà cunsapevule o fà capace
. infraction: infrazzione, mancamentu
. inhabile: inabile, incapace
. inhabilité: inabilità, incapacità
. inhabiliter: rende o dichjarà inabile
. inique: iniquu, inghjustu. Le Tribunal a rendu un jugement -: u Tribunale s'hà messu a maschera à l'ochji
. iniquité: iniquità. Abime d'-: arca d'-
. injonctif: inghjuntivu. Décret -: decretu -
. injonction: inghjunzione, ordine, cumandu, cumandamentu. - de payer: prucedura pè inghjunghje di pagà, ordine di pagà
. injure: inghjuria, v. SEVICES
. injustice: inghjustizia
. innocent: nucente
. innocenter: dichjarà nucente, sculpà
. inscription: iscrizzione. - en faux: prucessu pè falzità. -hypothécaire: - d'iputeca
. instance: istanzia, causa, prucedura. En dernière -: in ultima istanza; (fig): à l'ultime di e righe. - en divorce: istanzia di divorziu. Tribunal d'-, de grande-: Tribunale d'Istanza, di Grande -. Etre en -: à ghjudicassi, in corsu, à prununciassi. -en cours: istanza viva o causa mossa. Les hautes -: l'Alte istanze, i Putenti, l'alte Putenze o " quelli ch'anu forza è pudere". - démocratiques: capiazioni demucratiche
. instruction: v. INFORMATION
. instruire: istruisce
. instrument: istrumentu, cuntrattu. Spr. Primu istrumentu, ultimu testamentu
. intenter: intentà. Action à -: causa muvenda. -intentée: causa mossa
. interdit: interdettu
. interdiction: interdizione, interdettu, pruibizione. - du libre parcours de bêtes à certaines époques: septembre pour les chiens dans les régions viticoles; octobre-novembre pour toutes bêtes dans les régions donnant des châtaignes: furestu. - générale: bandu
. interdire: interdì, pruibì, bandì, privà. Es. privà o pruibì di parole
. intérêt: interessu, fruttu, tornacontu. Es.Un'hè micca u vostru tornacontu. -s échus: interessi maturi. -à échoir: -maturandi. -moratoires: - di mora o marutorii. Spr. Manghjassi fruttu è fondu
. interjeter: appellassi
. interpellation: interpellazione. Sur -, le témoin répond: interrugatu, u testimone risponde, o à dumanda, risposta
. interrogatoire: interrugatoriu
. interroger: interrugà
. intervalle: intervallu, (fig) - lucide: intervallu. -s lucides: -i cù tuttu u so sintimentu. Pruv. I dotti soffrenu d'intervallu
. intrigue: intrigua, briga, macatella. -s: intrighi, mezi, cugne
. intriguer: intrigà, brigà, macatellà, fà intrighi, mette cugne
. inventaire ( acceptation de succession sous bénéfice d'-): accettazione d'eredità cù u benefiziu d'inventariu
. involontairement: di manera invuluntaria. Lorsqu'il s'agit d'arme à feu, on dit: l'hè sparata a pistola, l'hè partitu un colpu à smarru o à disgrazia
. irrévocabilité: irrevucabilità

 

. joindre: agghjunghje. - une procédure à une autre: agghjunghje, unì, appiccià… Jonction d'une procédure: cunghjunzione, agghjunta, unione di duie prucedure
. jouir: gode
. jouissance: gudimentu. Action de -: azzione di -. - d'un terrain: pusessu, usufruttu di u terrenu. - légale: usufruttu legale. Entrer en -: piglià pusessu. Date de -: data da a quale maturanu l'interessi o i dividendi. -d'un droit: di un dirittu. Actes de -: atti pusessori di gudimentu (di i beni stabili)
. judicature: ghjudicatura, carica di ghjudice, magistratura
. juge: ghjudice (Vx: ghjudicente). - compromissaire: v. COMPROMISSAIRE. -de l'expropriation: -di e sprupriazioni. - rapporteur: - rapurtatore, -sommarista (Morati). - d'instruction: - d'istruzzione. - consulaire: - cummerciale o di cummerciu. Soyez-en -: vi ne facciu ghjudice! Chì vi ne pare?
. jugé: ghjudicatu, stimatu. Il y a chose -e: l'affare hè passatu in ghjudicatu, simu à cose fatte o ghjudicate, famigliarmente: a messa hè detta! Etre -: passà causa
. jugeable: ghjudichevule
. jugement: ghjudiziu, sintenza, opinione, parè, arbitriu, al-, ghjudicamentu, pensamentu, sennu, sale in zucca. - par défaut: ghjudiziu per difettu o in cuntumacia. - de faillite: sintenza di fallita. Faire un - à la Salomon: falla patta. -de condamnation: cundanna
. juger: ghjudicà, sintenzià, fà a sintenzia, stimà. Pruv. A'chì ghjè in terra ghjudica è à chì ghjè in mare naviga!
. jugeur: sputasintenze
. jure (de-): di ragione
. juré: ghjuratu
. jurement: ghjuramentu. Faux -: - falzu
. jurer: ghjurà, prumette. - en son âme et conscience: ghjurà in anima è corpu. Je jure que cela est vrai :ghjuru ch'ell'hè vera. Jurez de dire la vérité, rien que la vérité; levez la main droite: ghjurate di dì a verità è nient'altru; pisate a manu dritta
. juridiction: ghjurisdizione, ghjuridizione, Tribunale, a Corte. (Arch) : arringu, tribuna, petra per ghjurà
. juridictionnel: v. ACTE
. juridique: ghjuridicu
. juridiquement: ghjuridicamente
. jurisconsulte: ghjuriscunsultu
. jurisprudence: ghjurisprudenza
. juriste: ghjurista. -u
. jury: ghjuratu, "ghjurì"
. juste: ghjustu, di ghjustu, leghjitimu
. justice: ghjustizia. - juste et implacable: - paulina. - draconienne: -morandina. Pruv. A' chì hà danaru è amicizia, torce u nasu à a-. Andate da l'omi è nò in -
. justiciable: ghjustizievule, sottupostu à risponde
. justicier (adj. et n. ): ghjustiziere, (v. ): ghjustizià
. justificatif: ghjustificativu. Pieces -ves: documenti -i
. justification: ghjustificazione, ghjustifica, prova, scaricu, assettu
. justifier: ghjustificà, scaricà, pruvà, leghjittimà, sculpà. Se -: circà assetti

 

. lacher: cappià, allintà, liberà, scarcerà, mullà
. lacheté: vigliaccaghjine, -cchina, -cchezza, -cchisimu, viltà. Reproche de -: rimbeccu
. langue: lingua. Pruv. A - ùn hà osse ma i face truncà
. larcin: arrubecciu. Qui commet volontiers des -s: furaghjolu
. larron: ladru, unghjilongu. S'entendre comme -s en foire: fà cum'è i ladri di Pisa
. lecture: lettura. - faite, persiste et signe: fattu, lettu, cunfirmatu è sottuscrittu
. légal: legale
. légalement: legalmente
. légalisation: legalizazione, li-
. légaliser: legalizà, li-, autentificà
. légalité: legalità
. légataire: legatariu
. légiférer: fà e leggi, -e
. législateur: legislatore, li-
. législatif: legislativu, li-
. légitimer: leghjittimà, li-
. légitimité: leghjittimezza, li-
. legs: lascita, lasciatu, cascu. - pies: lascite pie
. légué: lasciatu, lacatu, legatu
. léguer: lascià, lacà, legà
. lenteur de la justice: appendici, lentaghjine, lungaghju, asgiu. Spr. A ghjustizia a si piglia cun l' acu è cù u filu!
. léonin (contrat -): cuntrattu leuninu. Spr. Sè vo li date a manu, piglia a manu è u bracciu
. lèse-majesté: lesa maestà
. lettre de change: tratta. - à vue: cambiale à vista
. lettre (acceptation, création d'une-): accettazione, emissione d'una cambiale
. lettre à domicile: cambiale dumiciliata
. lettre de complaisance: cambiale di cumpiacenza o di favore
. lettre en blanc: cambiale in biancu
. lettre (faire honneur à une-): pagà una cambiale
. lettre (le protêt d'une-): prutestà una cambiale
. lettre patente: lettera patente
. levée d'écrou: scarcerazione, liberazione
. levée des scellés d'une réunion: sciolta, uscita, fine di a riunione o di l'adunata, di l'adunanza, di l'accolta, di a veduta
. législation: legislazione, li-
. légiste: legistu, -a
. légitimation: leghjittimazione
. légitime (adj): leghjittimu, li-. - défense: -a o nicessaria difesa, (n. f.): leghjittima
. légitimement: leghjittimamente, di ghjusta è di ragione
. levée de scellés: cacciata o levatura di suggelli, o-gil-
. lever la séance: chjude o finì l'udienza o a seduta, licenzià l'udienza, caccià u bancu
. libéré: liberatu, cappiatu, scarceratu, franchi è liberi
. libérer: cappià, lintà, allintà, liberà, scarcerà, mullà. Se -: sdibitassi. Se - d'une dette : fà pagamentu. Se - d'une dette de reconnaissance: disubligassi. Pruv. Centu penseri ùn facenu pagamentu
. liberté: libertà. -sous condition: -cundiziunale. -sous caution: -sottu cauzione. -provisoire: - pruvisoria. -surveillée: -survegliata o guardata. Mettre en -: cappià, lintà, allintà, liberà, scarcerà, mullà. En toute -: à benipiaci. Bêtes en -: animali à diguaru, à guarura, in bovalu
. libre: liberu, francu, sgabellatu, scarceratu, sputicu, sbrattu, spachju, sbrogliu, sbru-. Etre tout à fait libre: esse à revu . Sur papier -: in carta libera. v. ARBITRE, ECHANGE, DEFENS
. licite: lecitu, legale, permessu. Pruv. Dumandà hè lecitu
. lieu ( n'y avoir - à procéder): ùn ci hè locu à prucede
. limite: limitu. -s: limiti, cunfini, -e, termini, piccule, ghjura
. limiter: limità, tuccà, cunfinà
. limitrophe: vicinu, cunfinente, cuntiguu, chì tocca, chì limiteghja, tocca tocca
. liquidation: liquidazione. - judiciaire: -ghjudiziaria. - des dépens: determinazione di e spese. -de communauté: spartimentu di cumunione, spachju ( di una pruvista)
. liquidé: spachju ( dans le sens de programmé, mort): crechju
. liquider: liquidà, regulà, scioglie, vende, pagà, spachjà
. litige: lita, letica, cuntestu, quistione, impicciu, azzuffu. Avoir un -: scumpete, scumperte
. litigieux: cuntrastatu, in quistione, in cuntestazione. Esprit -: leticarinu, li-, chì e cerca cum'è i sticcatelli
. litispendence: a pendenza di a lita, litispendenza
. livré: rimessu, datu. - à soi-même: in balia di sè, spadrunatu
. locataire: lucatariu, pigiunante, pighju-, pighjiu, affittuariu
. location: lucazione. - de services: - d'opera. v. BAIL. - de matériel vinaire: vasaticu
. loger et nourrir: spisà
. loi: legge. Pruv. U bisognu abbatte a -. Bisognu feca -
. loisible: lecitu, permessu. Il vous est - de partir quand vous voudrez: site padrone di parte quand'è vo vulete
. louage: lucazione
. louer: ludà, appegiunà, appighjunà, affittà
. loyer: pegione, pi-, -ghj-. - pour pâturage: reghjone, mansone di pastureria. - d'une bête de somme ou de labour: trattura. -de terrain: livellu, affittu, terraticu. - de bœufs de labour: boiaticu. - de matériel vinaire: vasaticu
. lucre: lucru cessante, guadagnu, prufittu

 

. machinateur: macchinatore, urditore, tradimintosu, insidiosu
. machination: tracca, insidia, trappula
. machiner: cumbricculà, urdì, almanaccà, macchinà
. main forte: manforte, aiutu
. main levée: manleva. - de sequestre: -à u sequestru
. main mise: manpresa, sequestru
. main-morte: manumorta, servita
. maintenir (le contrat): sustene, mantene
. maintien: mantenimentu. - dans les lieux: -di pusessu. - en possession: -è pacificu pusessu di un bene, locu è terrenu. - en détention: -in prigiò o prighjò
. maître: maestru. - untel du barreau de …: u sgiò Tiziu, avucatu in … C'est un - du barreau: hè un avucatone. En -: da maestru espertamente
. maîtriser: ammaestrà. Se -: imbastucà a so zerga
. mal: male. Dire du -: purtà per bocca
. mandant: mandante, mandataghju
. mandat: mandatu, putere, prucura. - de comparution: mandatu di cumparsa o di cumparizione. - d'amener: -di accumpagnamentu. - de dépôt: - d'incarcerazione o d'imprigiunamentu, - d'incarcerà. - d'arrêt: -di arrestu. - impératif: - imperativu. - de paiement: - di pagamentu. - postal: - pustale
. mandataire: mandatariu
. mandater: emette un mandatu pè u pagamentu di una somma, delegà, dà un mandatu à qualchisia, incaricà
. mandement: ordine. - de citation: - di citazione. - d'exécution: v. FORMULE
. mander: mandà à dì à, mandà à chjamà à, fà vene à, fà sapè à, cumunicà à, trasmette à, Dà à qualchisia l'ordine di vene, prescrive, urdinà
. manquement: mancamentu. - aux règles de droit: - (o fallu) à e regule di dirittu
. maquis: machja. Prendre le-: piglià a-, fighjassi. - de la procédure: intrichi, impicci è imbrogli
. marauder: predà, fraschjà
. mariage: matrimoniu, spusariziu, maritaghju. - putatif: - putativu. - consommé: cunsumatu. - devant Dieu ou à la grecque: - à mal destinu. - mal assorti: appicciu. - à l'anglaise: letti staccati. - entre frères et sœurs: cambiata. Pruv. Un' ci hè maritaghju ch'ellu ùn ci sia batalaghju. Matrimonii è viscuvati sò da u celu destinati
. marier: marità, accupià, accasà, unì. Se -: maritassi, spusassi, accasassi, fà l'anellu, inanilassi, accumpagnassi. Se - dans l'intimité: maritassi à a liscia
. médiateur: paceru, parulante, mizianu, spartitore
. médisance: maldicenza, malinfama
. médisant: maldicente
. méfait: malfatta, matalasciu
. mensonge: bucia, -gia. Pruv. A bugia hà e ghjambe corte. Convaincre de-: sbugiardà. - ne portant pas à conséquence: sciarabula, carambula
. mensonger: bugiaghju, -ardu, -iardaghju, falzu
. menterie: bugiardisimu
. menteur: bugiardu, -iosu, -ione, -iaghju, antiveru, sciabulone
. mentir: dì bugie, mente, mentì, bugiardà, cuntalle puricce o camonchje. Sans -: in veru, da veru, hè pusitivu
. mesure conservatoire: misura cunservativa
. métayage (à-): à faceria, à facenda, à faccera, à faccenda, o pè metà di u fruttu
. métayer: massaru, affittuariu, mizaru, cumpagnone chì travaglia à metà
. mettre: mette. - hors d'état de nuire: attuppulà, rende mansu. - à la porte: caccià di casa. - au courant: - à ghjornu. - hors de cause: - for' di causa o fori causa. -au ban: sbandì. - à prix: tagliunà, mette à primu prezzu. - à la raison: fà capisce, mette à u passu. - en ordre: assestà, urdinà, aggalabà, aghj-. à exécution: fà, eseguì. - en péril: - in periculu. - en garde: prevene. - en prison: imprigiunà, - ghju-, incarcerà, ficcà o mette sottu, chjude in tupaghjola
. meuble (n. ): mobule, -u. -s meublants: mubiglia. (adj): biens -s: beni mobuli
. meurtre ou homicide: umicidiu, uccisione, ammazzamentu. Capable d'un -: umicidaghju
. meurtrier ou homicide: micidiale, murtiferu
. mineur: minore. - de plus de 14 ans: - d'anni 14 in sù. - moins de 14 ans: - d'anni 14 in ghjò
. ministère public: ministeru publicu
. minute: minutu. - d'un jugement: minuta, originale di un ghjudiziu. - d'un arrêt: minuta d'un arrestu. - ou minutier d'un notaire: ceppu di nutaru
. mise…: messa… - à l'epreuve: - à a prova o à sperimentu. à pied: suspensione. - à jour: -à ghjornu. - en demeure: intimazione. - en œuvre: - in opera, intacca. - en service: approdu. - en disponibilité: - à riposu. - à prix: - à primu prezzu, à taglione. - en cause: incausazione. - hors la loi: sbandimentu, for di legge. Etre de -: esse d'usu, o d'opu; corre l'usu
. mitoyen: mizanu, cumunu, in cumunu
. mitoyenneté: midiana, cunfina. En -: in cumunu
. mobile: cagione principale, causa -, ragione-; impulsione, movente ( di un' azzione, di un delitto)
. mobilier (adj). Biens -s: beni mobuli. Valeurs -ères ou en portefeuille: tituli, azzione, valori mubigliari. Revenus -s: ricchezza mobule. Saisie -ère: sequestru o mampresa di beni mobuli. Cote -ère: mubiglia. (nom) : mubiglia, beni mobuli
. monétaire: munitariu. Es. Fondu - internaziunale
. monnaie: muneta, soldi. Petite -: soldi spiccichi, ramaglioni, ramasuglia. Battre -: batte-. Hôtel de la -: Zecca. Payer en - de singe: esse à pacarò. Fausse -: - falza. - de bronze: baiocca, baiuccone
. monnayeur: ziccaghju. Faux -: falzariu
. moratoire: muratoriu
. morgue: allucatoghju, depositu
. mort: morte, mortu. Le - saisit le vif: l'erede più ristrettu entre direttamente in pusessu di a ropa di u mortu. Pruv. U mortu allarga u vivu! A' chì more interra!
. motivé: mutivatu. Un jugement bien -: un ghjudiziu stacchittatu
. mouchard: spione, spia, buccaccia, palisaghjone, cagnetta
. moucharder: fà a spia
. moyen: mezu. - subtil ou adroit: cumbriccula. Employer les grands -s: mette cugne, mezi, appoghji, impegni. Spr. Ancu à i santi ci vole à minà di casgiu in bocca. Tous les -s lui sont bons: fà d'ogni erba un fasciu. Avec les -s du bord: fà figura cù una chjoppula di lupinu

. nantir: assicurà, abbunificà, copre, pruvede
. nantissement: pegnu, assicurazione
. naturel (adj): naturale. Enfant -: bastardu, -one, mulettu. Loi - le: legge di a natura. Obligation - le: obligazione naturale. ( nom): naturale, indule. Chassez le - il revient au galop: a volpe perde u pelu, u viziu mai
. nier: nigà. - un fait: - u fattu. - l'évidence: - l"evidenza. - une dette: ùn ricunnosce micca un debitu. - systématiquement: mettesi à Santa Nega. Spr. Nè ti negu, nè ti pagu
. noise ( chercher -): attaccà lita, circà cù i sticcatelli, e minuzie, u stuzzicu, stuzziche, ruzzica, -u, rogna à grattà, erba à pilà, rulla, puglie, l'untu pè e so pene, u rottu cum'è u chjappuzzu, piglià caruglia, circalle cum'è i cacciamosche, cum'è i Caccianinchi
. nolis ou nolissement: nulleggiamentu, affittu marinarescu
. noliser: affittà un battellu o un bastimentu
. non comparant: cuntumace. Non comparution: cuntumacia
. non conformité: mancanza di cunfurmità
. non exécution: mancanza d'esecuzione, inesecuzione
. non jouissance: non gudimentu, non pusessu
. non lieu (pur et simple): non ci hè locu di prucede o non duvessi prucede. (au bénéfice du doute): per via di u dubiu (o di u dubitu) o i fatti essendu dubitosi
. non paiement: mancanza di pagamentu
. non valeur: non valore, nullità, bene impruduttivu, attivu irrealizevule, -izabile, guaranzia senza valore. Marchandises de -: mercanzie invendevule
. notaire: nutaru. Profession de -: arte nutaria. Clerc de -: giovanu di studiu nutarile. Acte passé par devant -: attu fattu per manu di-. Par devant -: dinanzu à-
. notairesse: moglia di nutaru, nutaressa
. notarial: nutarile
. notariat: nutariatu
. notarié: nutariatu, fattu per man di nutaru, nutarile
. notificatif: nutificativu
. notification: nutificazione, (Vx) nutizia
. notifier: nutificà
. notoriété: nuturietà. De - publique: à vista è a faccia. Acte de -: attu di nuturietà
. novation: nuvazione
. nuisible: dannaghju
. nullité: nullità. Action en-: azzione di-
. nuptial: nuzziale, matrimuniale, spusarecciu

 

. obligation: ubligazione, obligu, impegnu, debitu, custrizzione, censu. Etre dans l'-: esse sustantu. - de réserve: ubligazione di stà sopra à sè, di cuntegnu, di discrezione, di stassi zittu, di ùn prununciassi, di ùn dì a soia. Spr. Acqua in bocca! -in solidum: ubligazione sulidade o in solidu. - alimentaire o alimentale. - délictuelle: delittuale o di attu pruibitu. -chirographaire: - chirografaria
. obligatoire: ubligatoriu, furzatu
. obligatoirement: ubligatoriamente, per obligu, per forza o per amore
. occasion: occasione, casu. D'-: di capita, di riscontru, di transitu, d'occasione
. occasionnellement: à l'accattu, per accadu, per casu, quand'ella capeta, di trasita, à l'occasione
. occupant: occupante
. occuper: occupà. S'- des affaires d'autrui pour médire: impaghjassi, pulizzà, spulizzà
. offre: offerta, pruferta, pruposta. Loi de l '- et de la demande: legge di a chersa è di l'offerta
. opinion: opinione, avvisu, parè. Donner son-: dì a soia. - publique: vuciata generale, opinione publica. Spr. Pè sente dì
. opposition: oppusizione
. option: ozzione
. oralement: à bocca, à voce, oralmente
. ordonnance ( du Président): ordinanza, decisione, sintenza, regulamentu, assestu, ordinamentu, (du docteur): repice, refice
. ordonnancement: ordine di pagamentu
. ouï Mr Untel, ouï le Ministère Public: dopu avè intesu l'avucatu Tiziu, dopu avè intesu u Ministeru Publicu
. ouverture de l'année judiciaire: apertura di l'annu ghjudiziariu

 

. pacage: pasculu, pascura, varsura, ve-. Droit de -: ammanu. Bail à -: erbaticu. Prohibition de -: terra in bandita
. paix: pace. Vivre en -: esse paci, esse pacificati
. pandectes: pandette (répertoire d'actes notariaux)
. papier: carta. - libre: - libera o semplice. - timbré: - bullata
. paraphe: zifra
. paraphernaux (biens -): beni parafernali o estradulati
. paraphernalité: parafernalità
. parcelle: parcella, pezzu, lenza, fetta, spiazzata. Petite -: scafulu, pezzatellu, scaranzella. - étroite de terre: cotulu, ranca, pianta. - cultivée: sodula
. parcourir: percorre, girà. - des terres: inguarrà e terre
. parcours: percorsu, traggettu, ruzatoghju. Accident de-: accidente di traggettu. Long -: trabalza, tirata, strattata. Libre -: inguarrera, angheria. Interdiction du libre -: furestu. Reprise du libre -: sguarrera. - constitué pour un an pour un troupeau: ambistita
. par devant notaire: per manu di nutaru
. parent: parente, -s: genitori, ramucciuli, i soi, - proche: parente ristrettu. - éloigné,: parentellu, parente lungagnu, luntanu, allungatu, picculu parente. Nous sommes -s: ghjè u mio sangue! Spr. Esse più parenti chè amichi. Pruv. I parenti sò i denti. I fratelli sò cultelli. Parente para! A' e nozze è à a morte si cunnoscenu i parenti
. parentage: parentatu, parintoriu. (péj.): razzica
. parenté, parentèle: parentia, sangue, imparentatu, par-, sanguinu. Pruv. L'acqua corre, u sangue stringhje
. paritaire (Tribunal - de baux ruraux) : Tribunale paritariu di l'affitti rurali o campagnoli
. parjure: bugiaghju, sperghjuru, falzu ghjuramentu
. parjurer: ghjurà u falzu, sperghjurà
. parole: parola, parolla, parullà. -s couvertes: - in terzu o in furchetta. Libéré sur-: lentatu o cappiatu sopra à-. Payer de -s : pagà in chjachjere o in canzone. N'avoir qu' une-: esse di -. Pruv. Parolla cappiata è petra tirata ùn si ponu più agguantà. E parolle ùn passanu a pelle. E belle parolle facenu a metà di u pagamentu
. parquet: prucura di u Tribunale
. parquetier: magistratu di u Ministeru Publicu
. pas: passu. Salle des -perdus: sala di i Passi persi o sala d'attesa
. part: partu. Suppression de -: suppressione di -, o di partitura. Prendre -: appartassi, parte. - à deux: ognunu a so parte, à dimezu. Faire la- du feu: fà l'aroggiu o u roggiu. A- entière: chì gode di tutti i diritti civili
. partage: spartimentu, spartera. Sans -: sputicu. Pruv. Sò i spartimenti chì guastanu i casali
. partageable: spatitoghju, spartevule
. partagé: spartutu, scumpartutu, spartificiatu
. partager: sparte, scumparte, appartà. Se-: spartesi. Se - d'un commun accord des animaux: particciassi. - en tas: accappà. Pruv. Ogni natu hà da murì, ogni fratellu hà da spartì. Sparti ricchezza, torna puvertà
. parti: partitu. - pris: - presu. De- pris: deliberatamente. Prendre son -: rassignassi. Faire un mauvais -: fà un culpacciu à qualchisia. Prendre - pour quelqu'un: piglià parata
. partie: parte. - civile: - civile. Se mettre de la -: fà rotu. - es intéressées: parti interessate. - es contractantes: parti cuntratteante, i cuntraenti
. lésée: parte lesa o offesa. - adverse: - avversa, opposta, cuntraria. Etre - en cause: esse - in causa, incausata. Etre juge et -: esse ghjudice è - in causa. Prendre quelqu'un à -: pigliassila cun qualchisia. Avoir à faire à forte -: avè à chì fà cun un avversariu tremendu, o temitoghju. - remise: affare attempatu. En -s égales: à par' di parte. Quitter la -: dalla vinta
. parvenir: ghjunghje, fà furtuna, cullà in altu. - à un jugement ou à un accord: ghjunghjene à ghjudiziu o accuncciassi
. passer condamnation: ricunnoscesi culpevule
. patrimoine: casale, patrimoniu, pusessu. Gagner un -: accasalassi. Pruv. Si a patrona face bè o male, prestu face o distrughje u casale
. patrimonial: patrimuniale
. payer: pagà. - cher les conséquences de ses fautes : - u feu. - les pots cassés: - i danni o i sconci. - de mots: - in canzone. - rubis sur ongle: - un soldu annantu à l'altru. - sa dette à la société: o scuntà e so colpe. - l'indu: - u feu. Finir par -: smicià. Sans -: à buffu, à scrocca, à scapochju. - en nature, compenser: impattà, appattà. Se -: pagassi. Se - de: cuntentassi di. Pruv. A' chì perde, paga e spese
. payeur: pagatore. Etre mauvais-: fassi precurà, pagà à a sfrancata o cù a sfrombula
. pécheur invétéré ou impétinent: peccatore intestatu, incurrigevule, -gibile, arradicatu, impenitente, inchjuccatu
. peine: pena. - provenant d'une injustice ou injustement prononcée: ingurzata. - accessoire: - accessoria. Sous - de: sottu-di, à risicu di. -de mort, capitale: - di morte, - capitale. Remise de -: rimessa di -, scontu di -. - de détention: -di prigiuna o di prighjò. Passible d'une -: passibile di una - o cundannevule. Spr. A' chì ùn invechja, hè pena di vita
. pénal: penale
. pénitencier: penitenziariu
. pénitentiaire: penitenziariu
. pension: pensione, mantenimentu. - alimentaire: mantenimentu, vitu, pensione alimentaria. Effets en -: effetti in guaranzia
. perdre: perde, avè a suttana, succombe, discapità. - son procès: perde a causa o u prucessu, arrinassi. Spr. Per un puntu Martinu perse a cappa! Bisogna à falacci! - son nom: guastassi a nomina. - contenance: perde a faccia, falassine cum'è una facitura, cum'è una pera fatta. - au change: fà un gattivu barattu. Pruv. A' chì ùn hà ghjudiziu, perde cappellu è benefiziu! A' chì ùn face u nodu, perde primu puntu!
. père: babbu, padre. - adoptif: padrignu. De -en fils: d'erede in purede, di leva in pulleva, d'avu in anticu. Pruv. Un babbu pò mantene centu figlioli, centu figlioli ùn mantenenu un babbu! Qual babbu tal figliolu, qual calzu tal magliolu
. péremption: perenzione, decadimentu, perdita d'un dirittu
. péremptoire (exception -): eccezzione perentoria o di perdita d'un dirittu
. péril: periculu. Etre en -: periculà, esse in bocca di morte. Aux risques et -s: à discapitu, à animu soiu. Spr. A' animu soiu è spinu di rustaghja!
. perpétrer: perpetrà, cummette
. perpétuité ( travaux forcés à -): galera in vita
. personne: persona. - physique: - fisica. - juridique ou morale: - ghjuridica. - civile: amministrazione publica dutata di persunalità ghjuridica, nimu, nisunu. Spr. Quale hè statu? Hè statu Pincu
. personnel: propriu, persunale
. personnellement: in persona
. perte: perdita, discapitu, malavia. Mener à sa -: cunduce à maldestinu. - d'un procès: succumbenza
. pertinence: pertinenza
. pertinent: pertinente, ghjustu, adattu, apprupriatu, cumpetente
. pertinemment: cun pertinenza, propriu cusì
. pignoratif: pignurativu
. pignoration: pignuramentu
. pilori: chjappa, forca
. pincer un individu: chjappà, piglià, coglia, piscà
. pistolet: pistola, (fig) portarispettu
. placet: mimuriale, supplica
. plagiat: copia disunesta
. plagiaire: cupione, plagiariu
. plaidable: piatevule
. plaidailler: avucatichjà
. plaidailleur: avucatichju
. plaider: avucà, pietì, piete, pete, oratà, difende, muntà Sacru. - sa cause: fassi sente à u ghjudice. - au posséssoire, au pétitoire: piete à u pusessoriu, à u petitoriu. - au fond: piete u meritu di a causa. - l'innocence: sustene o piete a nucenza. - coupable: dichjarassi culpevule. -non coupable: dichjarassi nucente, micca culpevule, non culpevule
. plaideur: liticante, parte in causa, pietitore
. plaidoirie, plaidoyer: difesa, aringa
. plaignant: lagnante
. plaindre: lagnà. Se -: pienghjesi
. plainte: lagnanza, riferta. Former une -: pienghjesi, scrive una lagnanza
. plein: pienu. De - droit: di dirittu, cun pienu dirittu
. plus-value: migliurazione, più valore, sè più vene
. pointille: puntiglia
. police: pulizza, (fig. ): a gobba. Tribunal de -: Tribunale d'Istanza chì ghjudicheghja e cuntravenzioni. - d'assurance: cuntrattu o pulizza d'assicurazione
. policier: pulizzeru, (iron. ): pulizziottu
. porte-fort: v. PROMESSE
. porter atteinte: esse dannificu, purtà pregiudiziu
. possession: pusessu, curpural' pusessu. Valoir -: purtà u patrone. Es. U segnu porta u patrone. Prise de - à la suite de l'autorisation de culture: presa o manesca seminativa. -de biens à l'étranger ou hors du domicile: pussedimentu (Spr. Pusessu ùn hè micca a pruprietà). Actes de-: atti pusessori
. post-nuptias: dopu à u matrimoniu, pusteriore à u matrimoniu
. potence: v. GIBET
. poursuite: inseguimentu, (justice): citazione: -s: azzione penale o incriminazione. Entamer des -s: move un' azzione ghjudiziaria o un prucessu
. poursuivable: attachevule, perseguitevule
. poursuivant: perseguitante. Partie -e: parte chì cita in ghjustizia, o citante, o chì agisce, attore, dimanditore
. poursuivi: perseguitatu, attaccatu
. poursuivre: inseguì o seguità, segue ( continuer), - en justice: cità davanti à u Tribunale, mette in Tribunale, attaccà in Tribunale, perseguità
. pourvoi: ricorsu, appellu in Cassazione
. pourvoir (se-): appellassi, fà un ricorsu, ricorre
. pouvoir: balia, prucura, mandatu. Tous -s: larga balia
. praetium doloris: prezzu o indennità di dulore o di patimentu
. préciput: antiparte
. préciputaire: d'antiparte, inerente à una riserva finanziaria in materia successurale o matrimuniale
. préjudice: pregiudiziu, dannu. A son -: à dannu soiu
. préjudiciable: pregiudichevule, dannificu, -iferu
. préjudiciaux (frais-): spese di ghjudiziu anticipate
. préjudiciel: eccezzione fatta capunanza o à primu accattu, o pregiudiziale
. préjudicier: pregiudicà, dannighjà, fà dannu
. préjugé: preghjudicatu, precuncettu, anticula
. préjuger: preghjudicà. - de ses décisions: senza scumette di e so decisioni
. prélegs: lascita privilegiata
. préméditation: premeditazione, calculu
. préméditer: premedità, (fig) macinà
. prémices: premizie
. prescripitible: prescrittibile
. prescriptibilité: prescrittibilità
. prescription: prescrizzione, (fam) carotta passata. - acquisitive: - acquisitiva, d'acquistu. - extinctive ou libératoire: - spinghjitoghja o liberatoria. - de la peine: - di a pena. Acquérir par-: piglià pusessu. Prendre possession par- ou violence,s'emparer du bien d'autrui: impusessassi, piglià pusessu, impadrunissi, accaparassi
. prescrire: prescrive, ordinà (med). Se -: prescrivesi, cascà in prescrizzione
. prescrit: prescrittu, perentu, istanza perenta
. préséance: presedenza
. préserver: preservà, francà, liberà, salvà, guardà, scampà, guarantì
. présemption de fraude: presunzione o suspettu di froda
. prestations: prestazioni
. prêt: imprestu, -estitu, -estanza. - à la grosse aventure ou à la grosse: - à cambiu maritimu o sopra à beni esposti à risichi marittimi, da rimbursà in casu di disgrazia o dannu. - à l'usage: cumudatu. - hypothécaire: - iputecariu. - sur gage, sur titres: - cun guaranzia, sopr'à titulu. Pruv. Moglia bella è soldi in prestu finiscenu prestu
. prête-nom: imprestanome
. prêter: prestà, imp-, dà soldi in prestu. -(ou donner) la main: dà aiutu o dà a manu (à un'esecuzione). - main forte: dà manforte. Spr. A' chì impresta ci resta!
. prétexte: pretestu, scusa, azzingu. Mauvais -: scusa frataghja
. prétexter: pretestà, piglià pè scusa
. preuve: prova. Pruv. Persona assaltata ùn fece mai prova. Nouvelle-: riprova. Faire la - du contraire: spruvà. Jusqu'à - du contraire: finu à- cuntraria. - testimoniale: -tistimuniale. Acquitté faute de -s: assoltu per insufficenza o scarsenza o scarsità di -e. Confirmation de la -: cumprova di i tistimonii
. prévaloir: prevalè, imponesi, piglià a suprana. Se -: avvalessi, ghjuvassi, prufittà, sguallissi
. prévarication: prevaricazione
. préventif: preventivu
. prévention: prevenzione, imputazione
. préventivement: di modu preventivu, preventivamente
. prévenu: prevenutu o impostu, imputatu, postu, appostu, tacciatu ( taxé de)
. principe: principiu. En-: in ghjusta regula. Sans-: sprucedatu
. priorité: priorità. Droit de -: dirittu di precedenza
. prison: prighjò, prigione. Pruv. A prighjò hè fatta pè l'omi
. prisonnier: prighjuneru, -giuneru, incarceratu, (fig) ingabbiatu, -biulatu, sottu chjave. Se constituer- : mettesi in manu
. privilège: privilegiu, prerugativa, mezu
. privilégier: privilegià
. prix: prezzu, pattu. A' aucun prix: à nisun pattu, mancu per more. Mettre une tête à-: mette à tagliu. Mis à-: tagliunatu. A vil-: à straccia marcatu, di scarsu valore. Au - fort: à caru mi costa. - de revient: costu. - courant: prezzu andante
. probation: prubazione
. probatoire: prubatoriu, di prova
. procédural: prucedurale
. procédurier: avvezzu in tribunale, letichinu
. procès: prucessu, lita, causa. Sans autre forme de -: senz'altru, senza tante cerimonie. Faire ou intenter un-: furmà una lita, prucessà, fà una causa. Etre toujours en procès: esse sempre à sferra sferra!
. procès- verbal: prucessu verbale
. processif: prucessivu
. processus: avviu, sviluppu
. procuration: prucura, mandatu
. produire à une procédure d'ordre: presentà o pruduce un creditu in una prucedura d'Ordine è Cuntribuzioni. Produire à son plein et entier effet, ou porter à effet: avè pienu effettu
. profession: prufessione. - d'avocat: avucazione. - de notaire: arte nutaria
. profit: prufittu, guadagnu, raportu, gudimentu, ghjuvore, avantaghju, tornacontu, busca. Mettre à-: sfruttà. Avec -: à ghjuvore. Trouver son-: cacciacci u soiu. Y trouver son -: truvacci u fattu soiu. Il s'en est tiré avec -: hè partutu cù i so avantaghji
. profiter: prufittà, gode, ghuvà
. profiteur: prufittatore, guditore, sacchittaghju
. prohibition: difesa, pruibizione, bandu
. promesse: prumessa, impr-, prumissione, impegnu. - solennelle: prumissione. - de mariage: accordu, parolla, abbracciu, appicciata, appicciu, prumessa di matrimoniu. - de vente: prumessa di vendita, cumprumessu. - de porte-fort: prumessa di fà ratificà da un terzu
. promettre: prumette, imp-, restà. - monts et merveilles: vulè fà sempre Roma è Toma. Pruv. L'omi si leianu pè a parolla è i boi cù a fune
. propre (bien-, ou en -): bene sputicu
. propriétaire: prupietariu, padrone di casa. - de droit: - leghjittimu. - foncier: - fundiariu. - exploitant: cultivatore direttu. Avoir un - esse appatrunatu
. propriété: prupietà, pussedimentu, patrunanza, duminiu. En toute -: à benipiaci. - foncière: locu, prupietà fundiaria, casale. - et possession: pusessu è duminiu. - privée: u meiu, u soiu, nant'à mè
. proscrit: pruscrittu, sbanditu, pruibitu, esiliatu
. prostituée: puttana, dunnaccia, bagascia
. prostituer: prustituì, avvilì
. prostitution: prustituzione, puttanisimu
. protester: prutestà. - une lettre de change: - un cambiale
. protêt: prutestu. Sans frais et sans-: senza spese
. prouvable: pruvevule
. prouver: pruvà, dimustrà
. provision: pruvisione. Par - nonobstant appel: pruvisoriamente, esecuzione pruvisoria
. provoquer: pruvucà, azzizzà, move litica, inzirichità
. proxénète: prusseneta, maccarellu
. proxénétisme: prussenetisimu, maccarellisimu
. prud'homale (compétence -): cumpetenza di l'Omiprobi
. prud'homie des pêcheurs: A Prubità di i Piscatori o l'Omiprobi di a pesca
. prud'homme: Omuprobu. Conseil des -s:Cunsigliu di l'Omiprobi
. public, -que: publicu, -a. Chose -: u Cumunu. Rendre - un bien particulier: accumunà. Opinion, clameur -: voce di populu, vuciata. Service -: serviziu -. Dire quelque chose en -: dilla in - o in chjappa
. publier: publicà; ( à son de trompe): bandì
. puissance: auturità, putenza, putere. Avoir ou tenir en sa-: avè in balia, tene sottumessu o in so putere. En - de mari: sottuposta à a putenza o à l'auturità maritale o di u maritu. - paternelle: putenza o auturità paterna
. punition: v. CHATIMENT
. pupille: pupillu. - de l'Etat: zitellu di l'Assistenza publica. - de la Nation: orfanu di guerra
. purge des Hypothèques: cancellazione da l'Iputeche
. purger une hypothèque ou un bien: cancellà un'iputeca, liberà i so lochi
. purger une peine de prison: scuntà una pena di prighjò o di prigiunia
. purger la contumace: custituissi prigiuneru, mettesi in manu, purgà a cuntumacia

 

. qualité (ès- de): à titulu di…cum'è…
. quasi-contrat: guasi cuntrattu
. quasi-délit: guasi delittu, cotalita
. querelle: lita, letica, zuffa, -ata, inzufatta, guareghju, tasta. Petite -: bisbiglia. Chercher -: attaccà lita o puglia, circà puglia o leppiche. Embrasser une -: piglià, parte o pretesa
. qui de droit: à chì tocca, à chì spetta
. quid? : à chì ne simu, chì ne hè di
. quittance: ricevuta definitiva
. quitte: liberu, scioltu, pattu è pagatu, paru è pattu, sdibitatu, francu è liberu. - à: salvu à. En être - pour: escesine à bè cù. En être - pour: stanne per…francassila cun…Etre - envers quelqu'un: ùn deve più nunda à. Tenir - d'une dette: rigalà un debitu. - ou double: calescia o galera, merda o barretta rossa
. quitter le droit chemin: svià, abbandunà a strada diritta. Pruv. Vai dirittu o Corsu chì Diu t' aiuterà!
. quitus (donner -): dà ricevuta definitiva
. quorum: quorum
. quote-part: parte, quota, quota parte
. quotité disponible: leghjittima o quartu dispunibile

 

. rabonnir: bunificà
. rachat: riscattu, ricompra. - d'une rente: redenzione
. racheté: riscattatu, avucatu. Non -: irredente
. racheter: riscattà, redime. - un jardin: avucà o riscattà un ortu
. radiation: v. PURGE
. radiée (affaire -): causa cancellata, radiata. Spr. U prucessu casca in terra o và à u Monte
. raison: ragione, ghjudiziu, segnu, scusa, mutivu, filu. Spr. Ogni tontu t'hà u so filu!, mente. Se faire une -: dassi pace. Faire entendre-: fà entre in capu, fà capì. Comme de -: cum'è di ghjusta è di ragione. Ne pas entendre-: nè ara nè tribbia. Entendre-: mette ghjudiziu o sale in zucca o à cannellu. Parler -: parlà à sennu. Avoir -: sbuttalla, avè a raghjò. Avoir toujours -: vulè stà sempre sopra cum'è l'oliu. Perdre la -: perde l'intellettu, esce da u solcu o da u suminatu. Sans rime ni-: nè capu nè coda, à vanacciu. La- du plus fort est toujours la meilleure: à chì cummanda face legge. Pruv. Mischinu à chì ùn sà dì e so ragioni. A' chì hà ragione è po s'inzerga, perde a causa. A' cose fatte, ognunu vole avè ragione. Vistu l'omu, vistu a ragione
. raisonnablement: cù ragione, ragiunevulmente, à cristianinu
. rançon: riscattu. Mettre à-: fà u percettore
. rappel: richjamu. - à l'ordre (fam): scuzzulata
. rapport: raportu, rilazione. Sous le- de: riguardu à. Maison de -: casa di rendita. En plein -: in piena pruduzzione. - à succession: cullazione. - à moins prenant: cullazione cun deduzione di u valore di a so parte persunale. Ouvrage de-: opera di resita. - de médecin-légiste: raportu di medicu legistu. - d'arbitre: raportu d'arbitru
. rapporter: rapurtà, fruttà, ghjunghje (apporter); riferì (faire un rapport); annullà (annuler). Se -: riferissi. S'en - a : rimettesi, affullassi
. rapporteur: rapurtatore, sbesciulatu, cagnetta, chì face a spia
. rapt: rattu, rapimentu,arrubecciu. Commettre un - sans violence, enlever une femme consentante: fà scappà o fà fughje una donna (scappaticci, fughjiticci)
. ravisseur: rapitore
. recherche: ricerca. - de paternité: - di paternità. Avis de -s: avvisu di -o di -che
. récidive: rediciva, ricaduta
. récidiviste: recidivistu: mindosu, incurrigibile, -evule, intestatu, ostinatu
. recognitif (acte-): attu ricugnuscitivu, ricunniscitivu
. recognition: ricugnuscimentu, ricunnuscimentu, identificazione
. recommandation: ricumandazione. - sur écrou: escuzione di prigiunia o di incarcerazione per debiti scuntata dopu à quella di a pena principale
. recommander: arricumandà, ric-. Etre recommandé sur écrou: scuntà o subì una pena di prigiò à prò di u Statu dopu chì a pena principale sia stata scuntata
. reconduction: rinnuvamentu, ricunduzzione, rinnovu. Renouvelé par tacite -: rinnuvatu pè tacita ricunduzzione o pè ricunduzzione sott'intesa
. reconnaissance: ricunnuscenza, -nni-, obligu, ubligazione. - de dette: ricunnuscenza o cunfessione di un debitu
. reconnaître: ricunnosce, cunfessà. - sa faute: fà u so mea culpa, pighjassi in pettu, cunfessà u so peccatu, u so fallu, a so colpa, a so mancanza, a so falta
. recours: ricorsu. Voie de-: ricorsu. - en grâce: ricorsu o dumanda di grazia. - pour vice de forme: per viziu di forma. Droit de -: dirittu di-
. récupérer: ricute. Es. Ricute e so prigiò
. récursoire: appellatoriu, di ricorsu. Action-: azzione di ricorsu
. récusable: ricusevule
. récusation: ricusa
. récuser: ricusà. Se -: ricusassi, astenesi
. recueillir un orphelin: ricote un orfanu
. rédhibitoire (vice-): viziu redibitoriu
. rédimer: riscattà, liberà. Se-: riscattassi
. réductible: riducibile, riducevule
. réduction: riduzione, diminuzione, sminuzione. - de peine: riduzione di pena. - de prix: scalu, scontu
. réduire: riduce, sminuì, diminuì
. réels (droits -): diritti reali
. référé: prucedura in camera di cunsigliu, ghjudiziu (o ordinanza pruvisoria)
. réfutable: cunfutevule, contrabattutu
. réfutation: cunfutazione
. réfuter: cunfutà, contrabatte
. régime: regime.- de la mise à l'épreuve: v. EPREUVE
. régistre de notaire: ceppu
. règle: regula, norma, disciplina, esempiu. Etre en -: esse in regula. Il est de-: in ghjusta regula. Selon la -: ind'è bone regule, cum'ellu si deve, cum'ellu ci vole. Pruv. Figlioli senza riga, Diu li maladica. A riga ùn hè mai di troppu
. réglé: regulatu. C'est une affaire -e: hè un affare fattu, o compiu. Entièrement -: patti è pagati
. règlement: regulamentu, prescrizione, pagamentu, statutu. - de juges : regulamentu di cumpetenza. - d'un litige: regulamentu d'una lita. - de comptes: mandraca. - de co-propriété: regulamentu di cumprupietà
. règlementaire: regulamentare
. réglementation: regulazione, disciplina
. règlementer: regulà, disciplinà
. règler: regulà, ordinà, mette in ordine, assestà, pagà. - un compte (apurer): saldà un contu, appianà, verificà, schjarì. - un différend, un litige: regulà una lita, mette fine o mette un termine à una cuntestazione o à una cuntesa
. régulariser: mette in regula, regularizà. - sa situation: mettesi in regula
. réhabilitation: riabilitazione. - légale: -legale. - judiciaire: -ghjudiziaria
. réhabiliter: riabilità. Se -: riabilitassi
. rejet: ricusu, rifiutu, scartu
. rejeté (le pouvoir a été-): u ricorsu hè statu scartatu o arriggettatu, riittatu, ributtatu
. rejeter: arriggettà, scartà, righjittà (fig.): fa cascà a colpa, mette a colpa addossu à. - ( faute): riversà, mette à collu à. - de la société: mette à u taglione
. rejuger: ghjudicà torna
. relâcher: cappià
. relaps: recidivu o ricadutu in eresia
. relaxe: assuluzione
. relaxer: assolve, scarcerà, liberà
. relever un jugement: ricaccià un ghjudiziu. - appel d'un jugement: fà appellu, appellassi
. reméré (vente à-): vendita à riscattu o cun pattu di riscattu
. remise: rimessa, scontu, scavu. - en état, risarcita. - de peine: v. PEINE. - d'une affaire (renvoi): rinviu, attempamentu, rimandu d'un affare
. rémission: remissione
. remords: rimorsu, pentimentu
. rendre: rende. (sentence): prununzià. - la justice: ghjudicà. La cour rend des arrêts et non pas des services: a Corte ghjudicheghja è ùn face favori. - raison: dà ragiò
. renonçant: rinunciante, ricusante
. renoncer: rinuncià, -zià, abbandunà
. renonciataire: rinunciatariu
. renonciation: rinuncia, - zia, -ciazione, -z-
. renouvelable: rinnuvellevule
. renouveler: rinnuvà, -ellà. -un bail: rinnuvà un affittu. -un procès: ripiglià un prucessu
. renouvellement: rinnuvamentu, -vellamentu, rinnovu
. rente: rendita, reddita, fruttu (fig.): prufittu. -s viagères: vitaliziu, cascia morta. - annuelle et perpétuelle sur un immeuble: censu
. renter: fà o serve una rendita
. rentier: chì campa di rendite, pussidente
. renvoi: rinviu. - en jugement: - à ghjudiziu. - après cassation: -in seguitu di una sintenza di cassazione. - pour incompétence: -per (o per via di) incumpetenza. -sine die: -senza indicazione di data. Rendre une décision de - dos à dos: rimandà capra à cavallu, fà patti è pagati, licenziamentu, liberazione
. renvoyé: attimpatu, rinviatu, rimandatu, scunviatu, licenziatu. -aux calendes: attimpatu à istu ma'più, mandatu da a figa à u peru
. renvoyer: rinvià, scunvià, rimandà, attimpà, differì, ricusà, licenzià, caccià, mandà via, liberà
. réparation de dommages: riparazione di i danni
. répertoire: ripertoriu. - d'actes notariaux, pandetta
. réplique (droit de-): dirittu di risposta
. report (d'une affaire): riportu, ripigliu
. répréhensible: riprensibile
. répréhensif: riprensivu
. répréhension: riprensione
. représenter: riprisentà, espone
. répressible: reprimibile, -mevule, punibile, cundannevule
. répressif: ripressivu
. répression: ripressione
. réprimable: reprimibile, -evule
. réprimandable: rimpruverevule, ripiglievule
. réprimande: rimproveru
. réprimandé: rimpruveratu, tarnalatu, liticatu
. réprimander: rimpruverà, ripiglià, liticà, tarnalà, cantà i salmi
. réprimandeur: liticatore
. réprimant: reprimente
. réprimer: reprime, spenghje una rivolta, castigà, -cà
. repris: ripresu, ripigliatu, richjappatu. - de justice: furdanu, galiottu, avanzu di galera
. reprise: ripresa, riprincipiera. - d'instance: ripresa d'istanza o di prucessu. - du libre parcours des bêtes dans les terrains non clôturés après la cueillette des châtaignes: sguarrera
. reproche: rimproveru. - de lâcheté: rimbeccu
. reprocher: rimproverà, leticà, rimbiccà, impone
. répudiable: ripudievule
. répudiation: ripudiu, ripudiazione, rinunzia, -u
. répudiement: ripudiu
. répudier: ripudià, (fig): rinunzià
. requérant: richerente, richiedente. - qui se pourvoit pour la 2e ou 3e fois: appellante
. requérir: chere, richiede, dumandà, intimà, (fig): pretende
. requête: richiesta, chersa, dumanda
. requis: richiestu, vulutu, vulsutu. Dans les conditions -es: esse adattu, in cundizioni
. réquisition: requisizione
. réquisitoire: requisitoriu, -a
. rescindable: rescindevule, annullabile
. rescindant: rescindente; ghjudiziu di rescissione
. rescinder: rescinde, annullà, rompe, cassà
. rescission: rescissione, annullamentu
. réserve: (pêche, chasse) bandita, difesa, pruibizione, riserva, eccezzione, leghjittima (= quotité disponible ). A la - de: forchè, salvune, tranne, francu, cacciatune. Sous - de: cun riserva di. Droit à -: riserva di a so leghjittima. Obligation de -: obligu di discrezione, custrizzione di cuntegnu
. réservataire (héritier -): erede riservatariu, chì hà dirittu à leghjittima
. résignation: rassignazione, ricunciazione
. résiliable: annullevule, annullabile
. résiliation: annullamentu
. résilier: annullà
. res nullius: cosa senza nisun valore è spatrunata, cusarella, bazzica, incrochju, fricuglia, ingigilla, pirofana
. résolution d'un contrat: risuluzione d'un cuntrattu
. résoudre un contrat: scioglie o rompe un cuntrattu
. resquilleur: sgatteru, scruccunellu
. ressort: cumpetenza, Corte d'appellu. Juger en dernier -: ghjudicà in ultima istanza. Etre du -: spettà, esse di a cumpetenza. Taux de -: valore per determinà a cumpetenza (per fissà a cumpetenza), incumbenza
. restituer: restituì, rende
. restitution: restituzione. - en entier: ristabilimentu di u statu quo
. retenir: ritene, tene, accaparà, prelevà, cunservà, agguantà. Pruv. Parolla cappiata è petra tirata, ùn si ponu agguantà
. rétention: ritensione
. rétentionnaire: detentore, abusivu, pusessore senza dirittu
. retors: ritrosu, cavichjosu
. rétractable: ripiglievule, ritrattevule
. rétractation: ripigliera, ritrattazione
. rétracter: ritrattà, scunfessà, caccià, ritirà, ripiglià
. retrait: ritiru, ritirata, prelazione, riduzione. - des droits attachés à la puissance paternelle: ritiru o ritirata di i diritti attaccati à l'auturità parentale. - d'un permis de conduire: ritiru o ritirata di un permessu di purtà a vittura. -succéssoral: prelazione di un erede. - litigieux: riduzione o riscattu di un valore cù desistenza di a causa. - d'une somme d'argent: prelevamentu o ritirata di una somma di denaru. - de réméré: eserciziu di un dirittu di riscattu
. revendiquer: rivindicà. - partie d'un héritage: piete i parti
. revenir: turnà, riturnà, ravvedesi ( reconnaître sa faute), ricurdassi (se souvenir), piace (plaire), suffrighje (cuisine), custà (coûter), ricavà, ricaccià ( profit), spettà; "Sà à quale spetta a so eredità" (Morati). - à soi: turnà in sè. Revenons à nos moutons: turnemu à Vignale! Cela revient au même: hè listessu. Je n'en reviens pas: cascu da i nuli. Il n'en reviendra pas: ùn ne scamperà. -a la hâte: scatavultà. - à la charge: ricuppà, ripichjà
. reviser: rivede, esamina torna, riesaminà
. revision: rivisione
. révocabilité: rivucabilità
. révocable: rivuchevule, - abile
. révocation: rivucazione, annullamentu. - du sursis: rivucazione di l'attimpata o di a cundizione. - de legs: annullamentu di lascita. - pour dépassement de la réserve du quart: annullamentu di lascite pè a legge Falcidia
. révocatoire: rivucatoriu
. révoquer: rivucà, annullà. - en doute: cuntestà, mette in dubbiu o in dubitu. - le sursis: rivucà l'attimpata o a cundizione
. risque: risicu, rischju. A ses -s et périls: à risicu è periculu, à so discapitu, à animu soiu. Au - de: à risicu di, cù u risicu di. A tout -: à vita persa, vaga cum'ella vaga. Courir le -: risicà, esse in periculu. Assurance tous -: assicurazione contru ad ogni risicu. Aux -s de l'expéditeur: a risicu di u speditore. Capital à-: capitale à risicu. Théorie du -: teuria di u risicu
. rivaliser: cumpete, rivalizà, fà invilia. - avec: cumpete, cuncorre
. rivalité: rivalità, puntiglia. En -: in puntiglia
. rôle: registru, rollu, librone. -s militaires: liste di leva. - du tribunal: rollu di e cause di un tribunale. - particulier: rollu d'udienza. Inscrire au -: arrullà, mette à rollu o à librone. A tour de -: ind'è l'ordine d'iscrizzione à rollu; (fig.): unu per unu o à unu à unu, ognunu à a so tacca o à u so turnu, ognun per unu, tocca è tocca, un pocu per omu. Spr. Un pocu per omu in collu à mamma
. rupture: ruttura, rotta. - de contrat: ruttura di cuntrattu. - de promesse: ruttura d'accordu o di parolla o di prumessa (di matrimoniu)
. ruse: mancanzia, astuzia, raggiru. Avec -: à vulpera
. rusé: astutu, sfinazzatu, cappugiu, camunchjinu, camandulinu, untu è finu, magu, malignu, maliziosu, trafunchjulu, vulpachjone, frappulaghju
. ruser: ghjucà d'astuzia, agì cun raggiru

 

. saillant: muru testimone
. sain: sanu. Etre - d'esprit: esse di mente sana, avè tuttu u so arbitriu, esse in sè. Sortir -et sauf: francallasi, scampallasi, escesi à salvamentu o à scampu
. saisie: sequestru, mampresa, "sassimento" ( Morati). - arrêt: sequestru, oppusizione. - mobilière: sequestru di mubiglia o di beni mobuli. - brandon: sequestru di frutti pendenti. Pruv. Più pende, più rende. - conservatoire: sequestru cunservativu. - exécution: sequestru esecuzione, o di via esecutiva. - gagerie: sequestru di beni campagnoli o rurali. - revendication: sequestru cunservativu in sede di rivendicazione
. saisine: messa in pusessu. - du Tribunal: messa in manu di u Tribunale da…
. saisir: sequestrà, incausà, sottupone una causa, fà o rende cumpetente, dà cumpetenza, mette in manu, purtà davanti. - un Tribunal: dà cumpetenza à u Tribunale, mette l'affare in manu à u Tribunale, purtà l'affare davanti à u Tribunale, incaricallu. -arrêter: effetuà un sequestru, fà fà un sequestru, eseguì un sequestru. - brandonner: sequestrà frutti pendenti. -exécuter: sequestrà in via esecutiva. - gager: sequestrà beni rurali. - revendiquer: sequestrà in sede di rivendicazione
. saisissable: sequestrevule, - abile, afferrevule, piglievule
. saisissant: sequestrante
. sanction: sanzione
. scellé: sugillu. Poser les -: mette i sugilli
. séance: seduta, assemblea, adunanza, adunata, riunione. - tenante: à l'istante, in seduta, subitu subitu. - plénière: seduta plenaria
. séant (qui siège -): chì hà u so capilocu à, a so sede à, chì stà à, sendente à
. seing (acte sous - privé): scrittura privata
. sentence: sintenza, decisione. Rendre une -: prununzià o dà una sintenza. Spr. Hè megliu un mezu accordu chè una grassa sintenza. Rendre une - arbitrale: dà una sintenza arbitrale
. séparation: separazione. - de corps: spicchera. - de fait: stacchera. - de patrimoines: separazione di i casali o di i patrimonii. - de pouvoir: divisione di i puteri
. serment: ghjuramente. Prêter -: ghjurà, prestà ghjuramentu. Déférer le - décisoire: dà a ghjuramentu, diferì u ghjuramentu. Spr. Ghjuru è pesu a manu. Faux -: ghjuramentu falsu
. servitude: servitù; obediu. - de passage: passu, pedagna. Spr. Avecci u passu. - d'acqueduc: servitù d'acquidotti
. sévices: sevizie, struffuli, maltrattamentu. - et injures graves: sevizie è inghjurie serie
. sévir: trattà à a spietata o senza pietà, casticà, impeversà, infierì, esse spietatu
. simulation: cummediata, finta
. simuler: simulà, finghje, fà nice di. - la folie: batte o batte u scemu
. sinistre (n.): sinistru, dannu, disgrazia
. sinistré: sinistratu, dannificatu
. sol de maison: situ
. solde: soldu, paga, saldu (di un contu)
. solide (en parlant d'un jugement): sennatu, ass-
. solidum (in-): in solidu
. sommaire (n.): cumpendiu, summariu, breviariu
. sommaire (adj. ): breve. Affaires -s: prucessi o cause corte o semplice. Affaires jugées au XVIIIe s.par un "sommarista" selon Morati: " cause di ferrate", "cause d'accostamento", "nocivo di puzza", inalzamento di muraglie", vacui di fumo", "vie comuni".
. sommairement: à l'accorta
. sommation: summazione, intimazione
sort: sorte. Tirer au -: tirà à l'imbusca o à l'imbusche, fà e buschette, ghjucà à a sciatica
. soudoyer: cumprà
. souffrance (affaires en -): affari chì posanu, chì ghjacenu, ghjacenti
. soulte: ghjunta
. sous-location: sottupigione
. sous-locataire: sottulucatariu, sottupigiunente
. sous-louer: sottappigiunà, sottaffittà
. soustraire: suttrae, arrubà, furà, predà. Se - aux recherches: francassi, francallassi, scampallasi, piglià a machja, fighjassi
. soustraction: suttrazzione, (frauduleuse) v. VOL
. soutien: sustegnu, succorsu. - moral: appitticu
. stage: pratica, prova. - de magistrat: pratica, prova di magistratu
. stipulation: stipulazione, pattu
. stipuler: stipulà, trattà
. stratagème: intrisicu
. subir: subì. - une peine: scuntà una pena. - des dommages: pate o patì un dannu, o subì un dannu. - les conséquences de quelque chose: pigliassi l'osse in gola
. subornation: subornazione, curruzzione
. suborné: suburnatu, ingannatu, currottu
. suborner: imbuccà, ingannà, currompe, imbavachjulà, istigà
. suborneur: ingannatore, istigatore, curruttore, subornatore
. subrepticement: à scapochju
. subsidiaire: sussidiariu. Garantie -: guaranzia accessoria
. subsidiairement: in secondu locu, in modu sussidiariu
. subtilité: suttilità, argigliu. -s de la loi et lenteurs de la justice: appendici è suttilezze di a legge
. succéder: succede
. succession: successione. Transmettre une -: trasmette una -. -testamentaire: -testamentaria. - ab intestat : - ab intestatu, senza testamentu. Droits de -: diritti successurali. - vacante: - vacante. - en déshérence: - senza successibili. - bénéficiaire: - accettata cun benefiziu d'inventariu, eredità
. successibilité: capacità di succede
. successible: successibile
. successoral, -ssif: successurale, di successione
. succomber: succombe, avè a suttana, cede. Les parties qui succombent: i succumbenti. Pruv. U litigante succumbente resta spugliatu è nudu. A' chì guadagna resta in camisgia. Hè megliu à avè in pace 4 chè 8 in guerra
. suite: seguitu, cunsequenza. -s du jugement: cunsequenze di u ghjudiziu. -s facheuses (séquelles): chirientula, feu. -s (maladies) : i resti
. suivant (prép.): secondu, suventi. (adj.): seguente. (s.m.) seguace (imitateur), servu (pl.): u seguitu d'un signoru o di un sgiò
. suivre: seguità, suità, spià, azziccassi. - à la trace: seguità a ghjustra. Faire -: fà tene. - pas à pas: pidià. - son cours: avè u so locu, andà pè a so strada
. supplément: supplementu, ghjunta, agghjunta. - d'information: supplementu d'istruzzione. - de prix: ghjunta, supplementare, à u monte
. supplice: suppliziu, straziu, turmentu
. supplicié: ghjustiziatu, suppliziatu, straziatu
. supplicier: ghjustizià, supplizià, strazià, turmintà, tumbà
. supplique: supplica
. supporter: suppurtà. - seul les conséquences d'un fait dommageable: aveccila, avellaci. - les conséquences des fautes de quelqu'un d'autre: pagà u feu
. supposer: suppone, fà contu chì
. surenchère: crescimentu, rincarica
. surenchéri: rincaritu, esageratu, gunfiatu, cresciutu di più o torna
. surenchérir: offre, pretende, cresce di più, avè altre pretese
. surenchérissement: crescimentu, pretese nove
. surenchérisseur: chì più cresce, chì cresce torna
. surestimation: soprastima
. surestimer: soprastimà
. sûreté: sicurtà. Pour - d'une dette: pè guaranzia di un debitu. En -: à locu sicuru, à u sicuru, in sicurtà
. surseoir: attempà, rinvià, rimette
. sursis: attimpata, attem-, cundizione, dilazione, aghjurnamentu, rinviu. 5ans dont 2 avec -: 5 anni di i quali 2 à cundizione. - avec mise à l'épreuve: cundizione cù messa à prova. - simple: cundizione o attimpata semplice. - à l'exécution de la peine: attimpata di l'esecuzione di a pena. Condamnation avec -: cundanna attempata o aghjurnata. - à statuer: rinviu ad un'antra udienza o à nova udienza. - -d'appel: rinviu di appellu o rinviu di chjama. - concordataire: attempata cuncurdataria. X requiert qu'il sera -: X richiede o dumanda o chere sia urdinatu ch'ellu si attempi
. surveillance: surveglianza. - et assistance: - è assistenza
. surveillant: guardianu, guardia, survegliante (di prigione). - chef (période génoise): "castellanu"
. survenance: sopravenenza
. survivance: perduranza, restu, sopravvivenza
. suspect: suspettu
. suspecter: suspettà, dubbità, mette a malizia
. suspendre: appende, suspende, appiccà, azzingà, azzicà, interrompe, interdì, cessà. Est suspendu: ùn corre micca (délai)
. suspens (en-): in forse, in piantu, in pianta
. suspensif: suspensivu. Délai -: termine-
. suspension: suspensione, interruzzione. - d'audience: suspensione d'audienza
. suspicion: suspettu, dubbitu, dubbiu. Pour cause de - légitime: pè causa di suspettu leghjittimu
. symbolique (franc-): francu simbolicu
. syndic: sindacu, rappresentante, curatore. - des agents de change: rappresentante di l'agenti di cambiu. - de faillite: sindacu di fallita. - des huissiers de justice: presidente di l'usceri di ghjustizia. - judiciaire: sindacu ghjudiziariu. - d'immeubles: sindacu di case. - des gens de mer: sindacu di a ghjente di mare

 

. tacite: tacitu. v. RECONDUCTION
. talion: taglione
. taxation: tassazione
. taxe: tassa, impositu
. taxé: impostu, tassatu, tacciatu (accusé de). Qui peut être -: tassabile
. taxer: tassà, impone, (fig.): accusà, pone, taccià. - quelqu'un de: imputà, intaccià da
. témoignage: testimunianza, prova. Rendre -: testimunià à favore o à prò di qualchid'unu, attestà. Faux-: testimunianza falza. Pruv. Un'vi fidate à a vista: l'ochji sò d'acqua. Fatti cecu s'è tù vedi, fatti sordu s'è tu senti!
. témoin: testimone, -oniu. - à charge: -à carica. - à décharge: -à scarica. Prendre quelqu'un à témoin: chjamà à-, chere testimunianza. - oculaire: - di vista oculare. Etre - oculaire: avè vistu. - récusable: -ricusevule. Comparution des -s: cumparizione o cumparsa di i -i. Confrontation des -s: cunfrontu o cunfruntazione di i -i
. tenir: tene. - la main à: guardà chì, fà di modu chì, attuarì. - la plume: scrive. - audience: - udienza. - son rang: - u so postu. - bon: - forte, esse sgherbignu, ùn dalla vinta. - l'accord: - l'accordu o u pattu. - dans l'incertitude ou- en suspens: -ingallaratu. - le maquis: guardassi, fighjassi, piglià a machja
. tentative: tentativu. - d'évasion: - di fughjita o d'evasione. - d'homicide: - d 'umicidiu, d'uccisione o di ammazzamentu
. tenter: tentà, pruvà. - de faire: pugnà di fà
. terme: termine, scadenza, cumpitoghju. A- échu: ghjunta a scadenza. Etre en mauvais -s: ùn esse micca di settimana cun qualchisia, esse mezi emuli. Mener à son -: purtà à cumpitoghju. A court -: à cortu andà. A long -: à longu andà
. tergiverser: erziculà, brascaglià, turricinà, sturzulà, trallaccà
. testament: testamentu. Pruv. Bona vita, cattivu testamentu. -nuncupatif : -nuncupativu, senza scrittura, senza scritti. -mystique ou secret: -sulene o secretu o in scritti. - olographe: -olografu o scrittu di propria manu
. testamentaire (héritier -): erede testamentariu
. testateur: testatore
. tester: fà u so testamentu, testà
. testimonial: testimuniale
. tête: capu. Avoir toute sa-: avè u so capu à segnu. Mettre une - à prix: mette à tagliu, tagliunà. - de bétail: capite. Perdre la -: perde u capu o u rigiru, scimì, intuntì, ammattì, intontamaccià. Spr. Hà pocu sale in zucca. -à queue: capu coda
. tiercé (en main-): in terza manu o in manu di terzi. - opposition: oppusizione di terzi. -personne: terza persona
. tiers: terzu. - détenteur: - pusessore o - detentore. - opposant: -oppunente. Pour le compte d'un -: pè contu di -. -payant: -intervenente. Au préjudice d'un -: à dannu di -. Donner un enclos au-: dà un chjosu à u-
. tirer: sparrà, tirà. -vengeance: vindicassi. - de l'argent de quelqu'un: strappalli i soldi, scruccunallu. - de prison: caccià di prigione. - un coup de fusil: tirà una fucilata. - une affaire au clair: tirà à u chjaru o à u stintirivagliu. Se - d'affaire: escecine à bè, francallassi, falla franca, scampallassi, esse for di periculu. Pruv. A' chì tira a petra à Diu, in capu li ritorna
. titre: titulu. -s pertinents et admissibles: -i pertinenti ed ammissibili o ghjusti e valevuli. - putatif: -putativu
. tomber: cascà. - sous le coup de la loi: cascà sottu legge o sottu à u pesu di a legge. - sous le coup d'une terrible condamnation: sponesi o incorre una terribule cundanna. - sous le coup d'une terrible accusation: esse sottu accusa o sottu à l'accusa. - dessus: lampassi addossu. - dans un piège: cascà indì e rete, esse intrappulatu, incianciamaratu. - raide ou sec: cascà seccu, o cum'è un tordulu. - en partage: cascà, eredità. Faire - à terre: sbacchillà, -dru: falà secche, scudrate, zeppe. - d'accord: cascà o mettesi d'accordu. Laisser -: lascià corre, lascià in cazzola. - dans l'escalier: pigliassi a scala
. tort: tortu, dannu, pregiudiziu
. torture: tortura, turmentu. Mettre quelqu'un à la -: straziallu, intisichillu
. torturer: torturà, turmentà, strazià
. tourner en bien ou en mal: andà o girà bè o male
. tourner la loi: girà o trasgredì a legge, avvinghje a legge. Pruv. Nata a legge, nata a malizia
. traduire: traduce
. traîner: trascinà, stracinà. Faire - un procès: mandallu à a longa, allungà u prucessu
. traiter une affaire: venene à patti, pattighjà, cuntrattà (un affare)
. traître: traditore, vittulu, infingardu. En -: à tradimentu. Spr. M'hà allungatu dui calci milanesi
. trame: tramangula
. transaction: transazzione, acconciu
. transfèrement: trasferimentu, trasportu, tramutu, traslocu
. transférer: trasferì, traspurtà, tramutà
. transfert = transfèrement
. travail: travagliu, lavoru, faccenda, opera, stentu. Jour de -: ghjornu parativu. Jour férié: ghjornu festivu. - à forfait: travagliu à stagliu, in accordu. Pruv. Ogni travagliu vole premiu. U travagliu ùn hà mai tombu à nimu
. tribunal: tribunale
. tromper: ingannà, sbaglià, burlà, infunà, cappunà, caragnattulà à ghjucà à a caragnattula, cugliunà, insaccà, inzaccarà, fà fallu, mancà, sgherà. - par artifice: incianciamarà. - sa femme: burlà a moglia. - la confiance: burlà a fiducia. Personne facile à-: chjarasgione, manzettu. Pruv. Si sbaglia ancu u prete à l'altare. A'chì più a sà, più a sghera
. tromperie: ingannu, sbagliu, zirbula, infranasatura
. troubles de voisinage: disturbi di vicinanza
. trucider: trucità
. tuer: uccide, tumbà, stirpà
. tueur: tumbatore, stirpatore. Pruv. A' stirpatore di capre, ùn li manca mai capre à stirpà. - en esprit: acciaccatore, culpatore, lanceru, mazzeru, murtulaghju
. turpitude: turpitudine, vergogna, infamia, infamità. Nul ne peut se prévaloir de sa propre -: nimu ùn pò ghjuvassi dia so turpitudine
. tutelle: tutela. Autorité de -: auturità tutoria. Etre sous l'aile ou sous la tutelle maternelle: esse à l'ansciu di a mamma
. tyran: tiranu. -familial: triulu di casa

 

.ulcération: muca
. ulcéré: indispettitu, macagnatu, piagatu, mucatu, ulceratu
. ultimatum: ultimu avvisu, ultima pruposta
. universalité des biens: universalità di i beni
. urgence: urgenza, emergenza. Lois d'-: leggi d'emergenza. Cà n'a aucun caractère d'-: ùn ci hè nunda chì periculeghja. Affaire qui urge: affare di primura. Cà urge: ùn ci hè tempu à i tempi!
. usucaper: usucapì, pussede pè prescrizzione
. usucapion: prescrizzione, usucapione
. usufruit: usufruttu
. usufruitier: usufruttuariu
. usuraire: usurariu
. usure: usura
. usurier: usuriaiu, usuriaghju
. usurpateur: usurpatore
. usurpation: usurpazione
. usurpatoire: usurpatoriu
. usurper: usurpà, pigliassi, arrubassi
. utile (en temps -): in tempu è locu. A toutes fins -s: à l'opu o à ghjuvore o in casu di

 

. vacance: vacanza. -s judiciaires: vacanze ghjudiziarie
. vacations: vacazione
. validation: validazione, cunvalidazione
. valide (contrat -): cuntrattu validu o valevule
. valider: validà, cunv-
. validité: validità
. valoir: valè, prucurà, prucaccià, acquistà, caccià. Faire - ses parchemins: caccià i so scritti. A -: in contu. Faire - son droit: fassila valè. Pruv. Causa propia, nisunu vale. Un bel trattà di bocca, assai vale è pocu costa. A' cosa fatta, ùn vale pentimentu
. vaurien: piscainu, furdanu, pizzicacasgiu, scavizzu, sciabicottu, stralabiu, sughjuvale, ciumacò, pocu di bonu. Pruv. Ind'una casa à pianu, ci ghjunghje ogni furdanu
. veine: diccia, bona furtuna, cicca, cilica. J'ai eu de la -: pè sta volta hè passata liscia
. vendre: vende, cede, fà mercatu. - au poids: vende à pesu. - à l'estime: vende à l'estimu. - au mètre: vende à misura. - à perte: scapità. - à la criée: ghjallicà. - à vil prix: dà à ghjittera, à straccia marcatu. - cher: vende per ùn comprà mai. Spr. Cumprà à 4 è vende à 3. Vende l'ovi à pesu (avare)
. vengeance: vindetta
. vengeur: vindicatore
. venger: vindicà. Se -: vindicassi
. vente: vendita. - à l'amiable: - à l'amichevule o à bonu à bonu. - libre: - à campu apertu. - publique: v .ENCHERES. - à la criée: ghjallica. De bonne -: chì si vende bè, di bona vendita, vinditoghju.
. verbal: verbale, di bocca. Procès -: prucessu verbale
. verbalement: à bocca, verbalmente, di voce
. verbalisation: prucessera
. verbaliser: prucessà, mette o appiccicà un prucessu verbale
. verdict: verdettu, sintenza
. véridicité: veru, verità
. véridique: pusitivu, verificu, verificatiu
. vérification: verifica, verificazione, appurazione
. vérifier: verificà, ghjustificà, appurà, cuntrullà. - les comptes: appurà i conti
. vérité: verità, naturale. La pure - : a pura verità, a verità schjetta. Aimant la -: veritatiu. En -: in anima, in veru, davveru, in verità. Spr. Ch'acceghi puru s'ell'ùn hè vera! A la-: à dilla franca, à dilla schjetta. Dire à quelqu'un ses -s: dilli u fattu soiu. Pruv. A verità stà in bocca à i zitelli
. versement: versamentu, rata. -s mensuels: rate mensili
. vétille: minuzia, bazzica, buzzera, sticcatellu, nunda
. vice de forme: viziu di forma. Vice de construction: difettu o viziu di fabrica o di custruzzione
. vicié (contrat-): cuntrattu difettosu, viziatu
. vicier: vizià, guastà, currompe
. victime: vittima, dannificatu, parte lesa
. vider: viutà. - les lieux: sbirdà, spupulà, andassine. - une question: compie un affare, terminà, finì. - un différend: scioglie o risolve una lita. - un délibéré: prununzià o rende un ghjudiziu
. vidimer: autentificà
. viduité: viduenza
. viol: furzatura
. violateur: furzatore
. violation: viulazione, trasgressione, trasgredimentu, infrazzione. - de la loi: castrazione di e leggi, prufanazione ( di sepulture)
. violer: trasgredì, castrà e leggi, prufanà (sépultures), piglià per forza, furzà (viol)
. visite: visita. - des lieux: v . DESCENTE. - domiciliaire: perquisizione
. VOIE. -s de fait: colpi è tambate. Par -s de droit: pè via di ghjustizia. Tous -s et moyens demeurant réservés: ogni mezu ed ogni via essendu riservati. Par - législative: à fil di legge. Par - d'huissier: pè man' d'uscieru
. vol: arrubecciu, -bera, latrucignu, -ciniu, runfera, arraffu, furu, furaticciu, scumpigliu. - qualifié: arrubecciu qualificatu. - à main armée: - à manu armata
. volée: volu, vulata. - de coups: pettinata, ghjostra, tribbia, scuzzulata, scutita, rastulata, sassata. - de coups de bâton: un' andanna di bastunate
. voler: arrubà, furà, frambuttà, frabuttà, runfà, arpagà, predà. - dans une maison abandonnée: abbartunà, sbuttinà. - avec effraction: abuttà, sbundà (fig) fà respice fine
. voleur: latru, furaghjolu. Etre -: avè e so mani; avè e mani fatte à granchju
. volontairement: à posta
. volonté: vuluntà. De - propre: cun arbitriu o vuluntà. Dernières -s: ultime vuluntà
. vrai: veru. Dire le -: dì u veru. A - dire: à dilla franca, à dilla schjetta, à dì u veru. Pour de -: da veru, propriu
. vu: vistu. - que: essendu datu, aghjà chì, attesu chè, vistu chì

 

. warrant: fede o ricevuta di depositu di pegnu

 

. zizanie: zizania, zirma, cagnara, picchiglia, bischizza

   LE DROIT

A.D.E.C.E.C. - CERVIONI
1983


 RIVENE À A SCELTA | RIVENE À U PRINCIPIU