- a Ghjurnata
- Petru Mari
- G-C. Rogliano
- G-P. Orsoni
- Rinatu Coti

- retour à l'accueil
Ghjurnata di a lingua corsa 2000

Lingua corsa è Framassuneria



u 5 aostu 2000 in Cervioni
Introitu di u dibattitu
Petru MARI : massuneria, media è sucietà

Di l'annata 2000 ci nè ricurderemu. Cambiendu di seculu, à Corsica pare ch'ella si voglia dà un'assestu novu. Prima chì i parlamenti di Matignon s'impostinu innù u solcu ch'hà fruttatu i patti chè no cunniscimu, ci ricurdemu d'uni pochi di parapiglia ch'anu purtatu à gallu a framassuneria. È eccuci à u tema di a ghjurnata di a lingua corsa, sceltu da l'ADECEC quist'annu : a framassuneria, i media è a sucietà. A framassuneria, unu di i fantasimi i più belli, chì corre da poi chì u mondu hè mondu, da quelli chì u si sanu sfruttà. Di sicuru chì quessi custì, quand'elli averanu finitu di mundà u mondu, di framassuneria ùn si nè parlerà più.
Intantu, u mondu essendu ciò ch'ellu hè, vale à dì mondu, si parla, megliu, si traparla, si lascia fraintende, fà ch'omu dica senza dì. Infine, di quelli trattati di « topi », innù a canzona omonima d'Antone Ciosi, omu hà u bisognu di parlanne, è ancu di scrivene o di trattanne in televisione o in radiu, senza purtantu esse capace d'inguantà u filu d'un discorsu logicu postu ch'ellu si sà pocu è micca. Hè vera l'affare hè sottu sottu, trà ghjente chì si ricunnoscenu senza lasciassi palisà da l'altri, trà ghjente chì maneghja qual'hè chì sà cosa, arrimbate à i centri di decisione. E quandu per furtuna esce qualcosa da runzicà, quandu per un dettu i media anu fattu nutizia di l'incontru trà u Grand'Oriente di Francia è qualchì naziunalistu, allora tandu u cunsumistu d?infurmazione si dice chì qualcosa ci deve esse, chì a vuciata, vuciarda ùn serà. Iè, issi framassoni ficcanu u nasu in ogni locu. Sò capace di dà a trinca massona à e decisioni d'impurtanza.
Mi pare à mè ch'ellu ci sia un raportu strettu trà l'idea chì corre frà i citatini à prupositu di a framassuneria è u modu di parlanne nantu à i media. Essendu giurnalistu, ùn daraghju micca a colpa à i media, chì sò cum'ella viaghja. Innu i nutiziali si contanu solu l'evenimenti, micca a vita quand'ella và linda senza scosse, o capitonduli. È à prupositu di framassuneria, un evenimentu, hè qualcosa ch'hè andatu strambu, un sconciu, una cacata s'omu vole. Qualcosa ch'hè resu publicu è ch'ùn avia da esse. Qualcosa ch'hè presentatu cum'è tale perchì a verità si pò ancu pensà ch'ella sia in altrò. Micca chì certe volti ciò ch'hè presentatu cum'una cacata hè propiu una cacata, ancu tamanta, s'omu si ricorda di u scandalu di a loghja taliana P2. Iss'omi è isse donne, umanisti, pratichi di a tullerenza ponu scaglià dinù elli è finisce in cronaca.
Allora, cunsiderendu u statu di a vuciata pupulare è a materia di a nutizia, giurnalistica, chì serà u rollu di a massuneria innu a sucietà ? A pratica di u secretu di sicuru ch'ùn ghjova à sbuciardà ciò chì deve esse. Chì serà iss'urganisazione chì accoglie, i grandi pensadori di i seculi tale Voltaire, Pasquale Paoli, Washington, è ùn si sà para l?andacciani di a loghja P2.
Altra idea, in isse loghje di cerca di verità (in sensu filosoficu), s'avvede omu chì i corsi, ùn hè da oghje ch'elli si movenu. Cum'è si a verità sia un bisognu più forte quì chè in altrò? Mi pare chì a ragiunata sia interessante quand'omu s'avvede chì à i ghjorni d?oghje, a presenza di i « liberi muradori » innù e nostre cità, si fia più forte.
Qual'hè chì sà? forse ci n'hè ancu une pochi quì?
Ùn si sà si oghje a truveremu issa verità ch'ognunu di noi, framassone o micca, cerca à modu soiu. Serebbi un miraculu. Ma basterebbi un passu, puru minutu, per dacci a forza di fanne d'altri. A parulla corre è serà data à chì a vole?