GHJURNATA DI A LINGUA CORSA 1999 IN CERVIONI

Lingua corsa è Internet

 

Le 7 août 1999, l'ADECEC organisait son rendez vous annuel avec "A Ghjurnata di a lingua Corsa", sur le thème "Lingua corsa è Internet". Débat et conférences étaient au programme de cette journée, dont nous vous proposons de retrouver les interventions de chacun. Cette journée était aussi pour l'ADECEC le moment choisi pour mettre à la disposition du public sa banque de données de langue corse INFCOR, consultable sur Internet. Il s'agit d'une version BETA qui sera améliorée au fil des mois.

 

Intruduzzione à a ghjurnata di a lingua corsa da u presidente di l'ADECEC Ghjiseppu Leoni

Internet ! Eccu una parulla pupulare per l'umanità. Hè stata creata per definì una reta internaziunale di cumunicazione è di scambiu d'infurmazioni per mezu d'isti ingeni elettronichi muderni detti ordinatori.

Per quelli chì sò nati nanzu guerra, cum'è mè, u prugressu fattu in infurmatica hè andatu tantu prestu chì ci hè da dumandassi sì no ùn simu in traccia di sunnià.

È puru simu svegli ! E' ciò chì no' videmu oghje ùn hè nè miraculu nè illusione ; ma realità una realità chì crepa l'ochji. Una realità, chì necessiteghja adattazione, per forza o per amore sì omu ùn vole firmassi in daretu.

Ultimamente mi sò smaravigliatu amparendu chì l'Eschimesi sò un populu assai in avanzu per ciò chì tocca isti nuvelli mezi di cumunicazione. Pare chì u so territoriu sia tuttu cunnettatu à a reta Internet. L'ordinatore, in a so lingua, hè dettu " A cosa chì hè cum'è un cerbellu ".

Ma sò fermatu ancu dipiù stupitu leghjendu chì i Pellirossi, tantu di i Stati Uniti chè quelli di u Canadà, anu trovu cù Internet u mezu u più adattu per cumunicà è sparghje l'infurmazione frà e differenti cumunità : ci trattanu di lingua, di storia, di cultura è ancu di sosule di cucina. Averebbenu, s'ell'hè vera parechje centinaie di mila di siti.

L'intelligenza essendu stata definita da qualchì filusofu, cum'è a facultà d'adattassi, l'ADECEC, associu di prumuzione di lingua è cultura nustrale, ùn pudia stà in daretu è si duvia d'adattassi.

Ghjè per ciò ch'isti pochi anni ci simu pruvisti di mezi infurmatichi non solu per ùn lasciacci supranà da u prugressu, ma per andà cù ellu è ghjuvaccine per cuncoglie, trasmette è sparghje lingua, cultura è patrimoniu corsu.

" Lingua Corsa è Internet ". Eccu u tema di a ghjurnata di quist'annu, chì no dichjaremu aperta, principiendu ista mane per un dibattitu animatu da u nostru amicu Petru Mari di R.C.F.M. cù a participazione di raprisentanti di stampa, radiu è televisione chì no ringraziemu per avè rispostu à a nostra invitazione.

Per inizià u dibattitu pongu a quistione à Petru :

Trattendusi di lingua è cultura nustrale, in generale, chì si pò pensà d'Internet cum'è mezu d'infurmazione ?

 

Dibattitu animatu da Petru Mari: Internet mezu d'infurmazione?

Sò luntanu quelle ghjurnate di l'ADECEC d'una volta, quandu i tema di cuntrastu eranu in falata. Si pudia andà lindi lindi à mutore spintu.
In falata i sforzi i facenu soli i scemi. In falata tuttu corre solu solu. Innù i tempi e lite purtavanu, per u fattu, nant'à l'emme, s'ellu ci vole à duppiallu o no' in certe occasione, si trattava di capisce sì quand'omu chjama à mama incù dui emme ci dà capu in maiuscule. O allora si cuntrastava à voce arghita nant'à a quistione di a trasmutazione di u porcu in stallone s'omu li mette a sella cavallina. Ma oghje, più passanu l'anni, è più so' in cullata i nostri dibattiti. È francadimente quist'annu, aghju paura chè no tirgamu a lingua in veru. È purtantu, quella di internet ùn si pò schisà. Ci vole po ch'o ci vecamu chjaru in questu u negoziu.

Perchì vughjura, hè vughjura incù iss'arnese novu. Mi ramenta quandu aghju rigalatu un "robot mixer" à u mio cane, u ghjornu di u so anniversariu, chì m'era avvistu chì e so bistecche ùn e pudia più mastucà. Era cuntentu pazzu di u sprupositu di cambiamentu chì issu rigalu avia da purtà indè a so vita: saltava, abbaghjava, riminava a coda. A so letizia l'avia annerbatu tantu ch'ùn ne hà durmitu. Lindumane matina, s'hè pusatu di fronte à u so robot mixer dicendusi in pettu: "alè, avà aghju da cambià a mio vita un sprupositu". Ma s'hè firmatu à bocca aperta. Ùn l'hà sappiutu aduprà. Hè passatu un'annu. Ùn manca mai una occasione di di' à i so amici chì ellu hà un robot mixer, ellu. Ma ùn ne face nunda, o pochi affari. U robot mixer ùn hà cambiatu a so vita. E so bistecche sò ancu più dure chè prima.

Ben intesu, a sò chì u paragone hè esageratu. Ma internet, passatu u sfocu di i primi tempi, cumu si pò aduprà à prò di a lingua corsa ? Scrivendu ? Di sicuru scrivendu. Ma quale scrive è quale leghje ? È ch'emu da scrive ?

Ah, sentu digià à Jacques Paoli chì dice: "ma nant'à a telatica pianetaria, sì u corsu ci hè, u puderanu leghje innù u mondu sanu". Bon prò à i Chinesi! Quandu in Pechinu leghjeranu u corsu, e lasagne seranu incasgiulate sottu è sopra.

È purtantu ci vole ch'o ne ragiunghimu di issu arnese novu. Serà un sboccu veru pè a lingua corsa? O invece una sperenza vana?

Quale hè chì sà ? Sè n'avessimu un'idea chì faccia esce u corsu da u paleoliticu ? Ci vole ch'o riflettimu è ch'o ragiongamu. Giremuli intornu à issu arnese, fidighjemulu in catarochju grattenduci u tupezzu. Quale hè chì sà ? À rombu di spreme s'ellu ne surtesse qualchì candella di u suchju chì ci manca ?

Dopu à issu introitu prupongu chì issu scambiu principii incù un giru di parulla per risponde à a quistione chì s'impone à di per ella: quantu sò quelli chì usanu u corsu nantu à internet ? È cumu. O chì prevedenu di falla. Seria a prima basa di discussione.

Quantu sò i siti in corsu nant'à u web ?

Da duve vene u ritardu? Da a mancanza d'idee o da a scarsina di i mezi?

A forza di internet, ghjè ch'ellu ci apre a porta di u mondu. Ma una volta aperta, induve andà? Per truvà à quale ? È per cosa ?

Forse ci vulerebbi à inventà qualcosa. Per u fattu, seria una idea o micca di cuncepì u prugettu chì faccia chì nant'à u web, trà une pochi di siti, sia presente u patrimoniu, linguisticu sanu? O i pezzi i più ghjuvaticci, per ch'elli sianu à dispusizione di tutti ?

Puderia esiste un prugettu puliticu "internet è lingua corsa", à nivellu puliticu dicu ?

 

Marie-Jean VINCIGUERRA (Cullettivita Territuriale): "A rivuluzione di l'infurmazione, pruspettiva pè l'isula"

L'incontru chì ci adunisce oghje in Cervioni ùn hè per nunda virtuale. Stu culloquiu piglia postu in l'interrugazione " mudernità/tradizione " cumu dicenu i nostri sapientoni. In stu cunfrontu, si tratta di cuncilià l'identità di a nostra isula cù a primura di a protezzione di a nostra lingua materna, è da l'altra banda u prughjettu di adattà la cù u mondu chì a circunda, a vuluntà di capà inde a sucietà muderna cum'ella si face, u famosu " paese pianetariu " in giru à noi. Di sicuru da internet ùn ci vole micca à aspettà ne miraculi, ma ci vole à pruvà à mette si à pienu in situazione di ghjuvà si di i prufitti è di cavà i vantaghji ch'ella offre pè a Corsica issa rivuluzione tecnologica tamanta. Ci vole à pruvà à sfruttà tuttu ciò chè sta rivuluzione pò purtà indu campu di u sviluppu economicu è culturale (chì per seculi hè stata isulata).

E nove tecniche di l'infurmazione è di a cumunicazione aprenu pè a Corsica e strade di l'avvene.

Se possu fà un paragonu : a Corsica sumigliava à un pesciu presu inda reta di un Dio pescatore - o magari un diavulu - per via di internet, reta nova è magica, eccula libera chì si lampa indu mare di i scambii internaziunali. U pesciu diventa battellu. E maglie chì imprigiunavanu a Corsica si trasformanu in autostrade. Ognunu diventa capitanu o piglia per ssi paesi ind'un viaghju chì si pò paragunà à st'ultimu viaghju chè fece l'Ulisse di Dante desiderosu di :

" Divenir del mondo esperto "
" E, vòlta nostra poppa nel mattino
De remi facemmo ale al folle volo…
Tutte le stelle già dell'altro polo
Vede
a la notte, e il nostro tanto basso… "

I.

E cunsiderazione generale nant'à e tecnulugie nove di l'infurmazione è di a cumunicazione è u so interessu pè a nostra isula.
E tecnulugie nove di l'infurmazione è di a cumunicazione favuriscenu l'apertura.

In issu sensu custì internet è e tecnulugie nove per ch'elli rispondinu à un bisognu fundamentale di a Corsica. Pare dinò ch'elli possinu esse un stimulu maiò di u so sviluppu. Issu sviluppu sapimu ch'ellu hè statu sempre impeditu per via di e chjostre duve ella hè stata sarrata a Corsica, sia di pettu à u fora, sia di pettu à l'internu di l'isula. A Corsica era fora di manu.

Issa chjusura di prima era geugrafica, ma dopu hè turnata ancu ecunomica è culturale, chì mancava u sboccu comudu ver di u fora.

Tandu a Corsica si hè trova propiu scantata da a " terra ferma " è da u " cuntinente ", tagliata da l'infurmazione è sculsa da u sviluppu, per via di issa situazione.
Cum'hà scrittu Ghjuvan Ghjaseppiu Franchi :

" Ma d'unde voli tene, cù tutte isse sarrende " ? (" Ritornu).

Iè a situazione geografica di a Corsica hè sempre stata un frenu, una pastoghja pè u so sviluppu. Internet vole dì apertura, micca solu à u mondu furesteru ma ancu apertura di a Corsica à se stessa. A' pocu à pocu ogni paesanu s'hè ritrovatu solu, isulatu. A cumunità corsa hè stata distrutta. Eccu u paradossu novi arnesi, attracci virtuali sò capaci di dà forza, vita è unità à una comunità spapersa (sparpagliata), u paese spentu ripiglia vita à stu fuculare - fucone - virtuale. U grande filosofu grecu Socrate pinsava chì a scrittura risicava di impasticcià u penseru, hà pigliatu à sbagliassi.

E tecnulugie nove di l'infurmazione è di a cumunicazione, " l'arnese virtuale " d'issu puntu di vista sò una vera rivuluzione ancu per rinnuvà u penseru - è issa rivuluzione hè tantu più impurtante in e regione isulane chè pè l'altre chì t'anu più faciule e cumunicazione da un territoriu à l'altru.

A prima. Hè chì internet permette l'accessu subitu subitu in quattr'è quattr'ottu - à l'infurmazione, à e banche di dati, dunque face più ammanite e pussibilità di agisce è di fà. Hè quessa chì rompe e chjostre geugrafiche è chì sparghje i sapè. Per via di internet si pò sapè duve u diavule tene a coda.

Seconda. Chì internet permette ch'elle sianu stabilite e rete di relazione. Cusì si approntanu partenariati da custruisce in tutti i duminii è cù qualsiasi parte di u mondu sanu.

In particulare isse rete si pò dà ch'elle sianu :

Istituziunale. Tandu permettenu di rinfurzà o di mette in opera partenariati in u quatru di l'Unione Europea o altru (trà regione cù listessi ogettivi si pò facilità a cuuperazione).

Ecunomiche. Legamu l'intraprese o l'urganisimi chì e rapresentanu (è tandu sò marcati e nove putenzialità à apre si à l'intraprese corse chì cusì e so pruspettive ecunomiche si allarganu in modu impurtante).

Scientifiche. Ad esempiu ci hè RETECOR chì permette di barattà e infurmazione è di rializà sinergie, in particulare pè a ricerca.

Educative. Sò ammintate e relazione trà stabilimenti sculari, ciò chì permette di barattà è di sparte i sapè senza chì stu barattu (scambiu) sia una barattera o un barattime, ma e tecnulugie nove di l'infurmazione è di a cumunicazione ùn riguardanu solu l'istituzioni o l'intraprese chì o sinnò saria fruttu pocu o mischinellu. Di fatti s'indirizzanu ancu à a ghjente stessa, cum'ella campa inde l'urganizazione suciale è pulitica di a cità. Deve esse internet un puntellu di a citadinanza è permette à tutt'ognunu di urganizà barattu è cumunicazione cù l'altri membri di à cità.

Per mezu di e rete, internet aiuta à paragunà è à cunnosce e sperienze d'altrui.

Cusì vene più faciule di luttà contr'à a tentazione di travaglià solu in u so scornu o, à l'incuntrariu, di schisà altri sbagli, cum'è l'impurtazione di rializazione ghjunghjiticce senza avè chjappu capunanzu a precauzione di verificà s'elle cunvenenu è s'elle sò adatte à ciò chì abbisogna pè a Corsica.

Internet, vole dì pussibilità di scambii generalizati. Internet, vole dì dinò pussibilità di un ampiu sviluppu ecunomicu per a Corsica.

Campemu in u duminiu di a sucietà di l'infurmazione. In issu duminiu custì pò piglià un postu di prima trinca s'ella busca l'infrastrutture tecniche chì sò adatte. Si hà da trattà di trasferimenti di sapè, di intelligenza e di invenzione, di servizii immateriali, è custì a Corsica hè sicura ch'ella t'hà per riesce tante risolse chì ùn li si hè datu propiu di pudè sfruttà, allocc'à oghje.

E tecniche nove di l'infurmazione è di a cumunicazione rapresentanu dinò un puntellu forte, attu à fà nasce è vede una vera cuscenza regiunale.

Di fatti à a Corsica li ci vole à tempu à apre si è à rinforzà a so identità.

Si insiste sempre nantu à e capacità d'internet in frontu à l'apertura è u scambiu.

Ma da l'altra banda ci hè u penseru in frontu à i risichi di acculturazione s'ellu si sparghje ciò chì pare un puntellu di l'infurmazione. Un pastore pudaria dì chì a reta s'hè trasfurmata in casgiaghja (forma).

Ci vole à dì chì internet pende ver di a banalizazione di i cumpurtamenti è di i modi di cunsumu. Palesa l'obligu di ghjuvà si di codici è di standardi mundializati.
Spessu si dice chì a " rete maiò ", a " Rete di e Rete " pò nuce à e libertà (chì hè a pussibilità di tene stampati ogni passagi è transazzione nant'à internet). Pò dinò accresce e differenze suciale (trà quelli chì ammaestranu a tecnica o si ne anu da ghjuvà, è po tutti l'altri chì ne saranu privi e messi da cantu). Tandu, s'ellu hè cusì, internet cumu puderia dà di manu à l'identità isulana è à u sviluppu di una vera cuscenza regiunale.

Hà da esse soprattuttu s'ellu diventa u puntellu da permette di lampà i cateri chì chjodenu è spiccanu e regione à l'internu di a nostra isula.

A Corsica hà sempre patutu isse chjostre interne chì sò state in parte rispunsevule di e dificultà quand'ellu si hè trattatu di fà spuntà una vera cuscenza di regione.

U sviluppu di scambii interni à a Corsica forse hà da permette di piglià cuscenza di a dimensione di tutte e quistioni di primura.

Issa regiunalizazione necessaria l'emu da truvà in tanti settori cum'è :

1.I partenariati trà scole, cullegi è licei da una microregione à l'altra.
2.E relazione trà l'intraprese (imprese).
3.I scambii trà a ghjente in l'urganizazione socio/pulitica di a cità.

A tecnica pò esse un'aiutu cuncretu pè u sviluppu di i scambii à l'internu di l'isula.

Pò facilità un sviluppu lucale d'equilibriu.

Gratusine in particulare à u teletravagliu è à i teleservizii.

Di pettu à u fora, e tecnulugie nove ponu aiutà à fà cunnosce megliu a cultura è l'artisti corsi è a sparghje ne l'opere.

Internet pò è deve dinò fà più faciule e relazione cù i Corsi di a spalluzzera, un fattu di primura, s'omu riflette in u sensu identità/apertura.

II.

Ma ùn si tratta di limità si à issi dati generali. U 20 di lugliu scorsu l'Assemblea di Corsica hà aduttatu l'urientazione principale nant'à e tecnolugie nove ed hè di quesse ch'aghju da parlà avà.

U prughjettu di a cullettività territuriale di Corsica.

Si tratta di un prughjettu pienu d'imbizione è chì porta putenzialità vere pè a nostra isula.

A filusufia di u prughjettu hè di vulè stabilì a Corsica in piena mudernità per mezu di un metudu d'innuvazione. Di solitu, si face di prima un censu di situazione iniziale, è da custì si almanaccheghja un quadernu di e cariche, chì ghjova ellu stessu pè a chjama di candidature.

Invece a Cullettività hà chjappu una altra strada, chì si tratta di prughjetti chì anu un caratteru forte d'innuvazione. Si tratta di mette in ballu modi d'accessu perfurmenti à l'autostrade di l'infurmazione è di intende chì issi modi d'accessu devenu esse l'attu chì inghjenna l'attività.

. Hè cusì chì a cullettività territuriale vole :

1. Furnisce à a Corsica a so reta sputica di cumunicazione di alta spachjera, chjamata à ligà trà d'elle e rete digià fatte è à ghjunghje sin'à e zone spruviste (dunque si curerà sempre ch'elle sianu cumplementarie è messe in sinergie e rete chì esistenu) ;

2. Custruisce un casale di e teleattività è di i teleservizii ;

3. Favurisce u sviluppu di un uperatore satellite da imbrancà a rete corsa cù e rete mundiale.

Hè sicura chì issu prughjettu ùn si hà da fà senza ch'omu avessi verificatu prima ch'ellu hè facitoghju.

L'Agenza di Sviluppu Ecunomicu di a Corsica, in cunsequenza, hà da cumandà dui studii, unu tecnicu è l'altru tecnicu-ecunomicu. L'inseme d'issa operazione hà, per scopu finale, a vuluntà di mette a Corsica in pienu mezu di l'epica Internet.

Eccu e duie direzzione ch'eiu vulia ammintà da insignà cum'ella si situeghja a Corsica in a prublematica di e tecnulugie nove di a cumunicazione è di l'infurmazione.

Nanzu di finì istu discorsu, vogliu rammintà chì Internet hè un strumentu è basta, puru s'ellu hè un strumentu rivuluziunariu è dinò chì valerà secondu ciò ch'omu si ne ferà.

Ci vole à mette a ghjente è l'intraprese in situazione di ghjuvà si ne rializendu l'infrastrutture adatte è a cullettività si hà da indià custì, cù i parternariati necessarii.

Issu strumentu pare ch'ellu sia propiu adattu à ciò chì abbisogna per a nostra isula. Ci hà da vulè à impussessà si ne, è impussessassi ne bèn ancu da mette in valore l'identità, a cultura è a lingua nustrale.

 

Dumenicu CERVONI (Dipartimentu): "A parte di e nove tecnolugie in a prumuzione identitaria"

Più chè l'azzione pulitica, l'evuluzione di a tecnologia hè stata à tutt'epuca un fattore di cambiamentu prufondu, di mudificazione di a sucietà, per u fattu di dà una certa andatura à l'ecunumia.

Per noi Corsi ùn si pò dì chì l'epuca muderna cù le so tecnolugie abbia permessu sin'à oghje un sviluppu di una ecunumia appughjendusi sopra à nostra identità.

Ci vole à dì chì i meccanisimi chì facenu viaghjà l'ecunumia sò stabiliti sopra strutture impurtante, sopra à principi di volumi e di reta cummerciale, allora chì un pudemu esiste fora di una misura di piccula pruduzzione duve a qualità suprana a quantità.

Oghje si parla dunque di nuvelle tecnolugie cum'è mutore novu di l'azzione ecunumica, perchè stabiliscenu un modu di cumunicazione diretta trà l'omi in lu spaziu mundiale.

E nuvelle tecnolugie permettenu a presentazione di un pruduttu cummerciale, artigianale, culturale, di un paisaghju, dunque identitariu à tutt'ognunu chì dispone di un strumentu infurmatizatu chì si chjama Internet, da n'importa chì puntu di u mondu.

In più di una presentazione, Internet da locu à un nuvellu meccanisimu cummerciale ! si parla di magazinu virtuale ; eccu chì si stabilisce una relazione trà u pruduttore e u cunsumatore senza intermedi ! L'affari si passanu digià cusì è si passaranu cusì à longu andà.

Si pò dì chì e nove tecnolugie facenu, in più, nasce novi mistieri ! U trasportu rapidu - furmatori spezializati per i pruduttori - infine, si trovanu urganizati novi modi di pagamentu cum'è a Corte internaziunale.

Rivenimu dunque à la nostra ricerca di prumuzione identitaria, è sapemu chì lu nostru avvene, quellu di i nostri figlioli quellu di a Corsica dipende di a nostra capacità a questa prumuzione.

Avemu vistu chì e cundizione generale di l'economia sin'à oghje ùn andavanu tantu cù una misura di piccula pruduzzione.

È infatti a nostra descrizzione di novi meccanisimi cummerciali, di carga prumuzione, è di vendita in lu spaziu mundiale senza intermedi di tante piccule pruduzzione, permette pè e nove tecnolugie, dà à pensà chì simu à un principiu di cambiamentu prufondu in favore di a prumuzione identitaria. È sarebbe tantu bè chì a pulitica è e nove tecnolugie viaghjinu inseme.

 

Ghjacumu THIERS è Cristofanu FILIPPI (Università di Corti): "Interromania, un prugrammu destinatu à allargà u spaziu simbolicu di e lingue minurizate in u Mediterraniu"

Prima di entre in i particulari di a mo intervenzione, vogliu dì ch'o aghju rinunziatu à tene mi strettu strettu à ciò ch'o avia intenzione di dì stamane venendu in Cervioni.

U Centru Culturale Universitariu hè felice di presentà vi u servore di testi literarii ch'elli anu realizatu pè a tecnica è l'infugrafia Hervé DUVERMY, studiante di terzu ciculu è Cristofanu FILIPPI, certificatu LCC. Tremindui sò stati munitori di u CCU.

InterRomania si hè pussutu inizià per via chì ci anu fattu cunfidenza è sustenutu a CTC è a DRAC.

U servore hà trè rubriche :

1. InterRomania : hè l'origine è u centru di u prugettu. Saria, per cusì dì un " mercatu di i testi literarii " duv'elli circuleghjanu l'opere mandate è ricevute. I testi sò varii di forma è di tema : sò puema o prose, longhi o corti. A rubrica hà duie origine :

¨ Interisule : hè un'antulugia puetica cumposta à l'occasione di un prugramma europeu ARIANA (DGX Azzione culturale, 1997), un'azzione chì hà accoltu Baleare, Corsica, Sardegna è Paesi latini.
¨ Intertestu : sò i scritti furniti da i currispundenti di a rete InterRumania di u CCU. U più d'issi testi sò stati letti, riletti è tradutti da parechji currispundenti di a nostra rete. A direzzione maiò di issu trafficu literariu hè ver di a Rumania, ma ùn sculse l'altre distinazione, nè e lingue non rumaniche, puru s'elle sò puchissime. Si prupone dinò altri testi in versione monolingua. Si tratta solu di fà cunnosce è di fà nasce a primura di traduce in una altra lingua. Ùn si tratta di altru nunda chè di scumette chì à unu chì li piace un scrittu, li piacerà dinò di traduce lu in a so lingua è impusessà si ne.

2. Bonanova : A rivista literaria di u CCU Bonanova, hè publicata duie volte à l'annu. Si presenta dinò cum'è una galleria d'arte : ad ogni numeru presentemu un'opera/un artistu, pittore, scultore, ritrattaru ch'ellu sia. Si prova à passà à 4 numeri. Quì, mettimu a versione telematica.
3. Baratti: Hè un forum chì vole favurizà cunsultazione, chjama è rispondi, dialoghi è cuntrasti nantu à quistione linguistiche o culturale. A rubrica porghje ancu note, studii, cumenti, contiresi ed articuli nantu à l'attività di u CCU è di i so currispundenti.

Sò parechje e tappe di u prugramma :

1.CUNTATTI E PRINCIPII :

· Cunsultazione è messa in opera di a rete di i currispundenti attivi di u prugettu. (nuvembre-decembre 1997).
· Arricugliera di i scritti. Ogni currispundente hà chjappu a carica di mandà ci almenu un testu significativu di un'opera compia o in cor'di rializazione, di una spressione literaria è culturale minurizata o chì ùn hà (ancu ?) a nomina à livellu di u statunazione di riferimentu, è dunque chì hè tantu menu cunnisciutu in i circuiti internaziunali di sparghjera è di cunsumu di l'opere. Cù issu testu venia d'obligu una traduzzione literaria (o literale s'ellu ùn si pudia fà di più) in una lingua di l'Unione Europea (da ghjennaghju à aprile 1998).
· Preparazione è realisazione di l'intertraduzzione d'issi testi in e lingue cuncernate. (da maghju à lugliu 1998).
Issi scritti sò di qualsiasi generu literariu o sò trascrizzione di cumpusizione di a literatura urale. A selezzione a facenu i currispundenti in modu liberu, basta chì i testi sianu inediti o di diffusione limitata (prima tiratura chì ùn trapassa e 500 copie).

2.RINFORZU DI A RETE E MESSA IN OPERA TELEMATICA :

Oghje demu un seguitu à issa prima rializazione cù l'elaburazione di un servore di testi literarii. Aiutendu ci cù l'arnese infurmaticu è cù a messa in rete telematica circhemu à:
- alligerì (è à longu andà supprime) e raprisentazione, stereutipi è clichés ligati cù u statutu di literature in lingue minurizate/literature nonistituite. Si pò sperà di riesce ci per via di a mudernità di i linguaghji novi aduprati, l'abulizione di e distanze, a rapidità di a diffusione è u vulume di i testi sparti.
-schisà e dificultà di a diffusione : si sà benissimu quant'ellu hè difficiule à sparghje è à vende issu tippu di testi. À e literature in lingue più scarse spessu li manca u dinamisimu per via chì à esse stampate a ci facenu pocu è micca. Aiutà si cù a diffusione telematica hè in un certu modu chisià issi ostaculi.
- creà un dialogu culturale fruttiferu cù l'intertraduzzione. Quandu l'intertraduzzione riguarda culture chì di tradizione ùn sò in cuntattu si vede benissimu ciò ch'omu busca. Quand'ellu si tratta di lingue chì di tradizione sò in cuntattu diglossicu (cum'è trà corsu è francese) l'intertraduzzione literaria favurizeghja un barattu paru è un sullevu evidente di u cunflittu.

3. I CURRISPUNDENTI, PARTICIPANTI ATTIVI DI U PRUGRAMMA :

1. BERNARDI Rut, Bolzano (Dolomite)
2. BRAI Mario (San Pietro, Sardegna)
3. CASANOVA Jean-Yves, Pau (Occitania)
4. CHIOCCHETTI Nadia, Bolzano (Dolomite)
5. CINI Marco, Pisa (Tuscana), Università di Pisa
6. COCCO Franco, Ozieri (Sardegna)
7. CORBERA Jaume, Palma (Maiorca)
8. DE GIOVANNI Neria, Alghero (Sardegna)
9. DUMITRIU Marina Dana, Craiova (Rumania)
10. FARINA Clara, Tiesi (Sardegna)
11. FAUCONNIER Jean-Luc, Namur (Belgica)
12. FERRINI Costanza (Roma)
13. FORNI Marco, Bolzano (Dolomite)
14. FRIGGERI Oliver, Msida, (Malta)
15. GAFFREE THOMPSON Luiz Fernando, Rio de Janeiro (Brasile)
16. GARDY Philippe, Montpellier (Occitania)
17. GAUVIN Lise, Montréal (Chebeccu)
18. HERNANDEZ VICENS Hector (Maiorca)
19. JAFFE Alexandra, Hattiesburg (USA)
20. NEIVA DE MATOS Claudia, Santa Teresa (Rio, Brasile)
21. PARE François, Guelph, Ontario)
22. POZZOLINI Alberto, Santa Croce sull'Arno (Tuscana)
23. QUINTA I SADORNI Alfons, Barcelona (Catalogna)
24. TANDA Niccola, Sorsu (Sardegna)

INTERROMANIA :
SUPPORTS EDITORIAUX ASSOCIES (LISTE NON LIMITATIVE) :

· Corsica : Rivista À l'Asgiu, Corti (dir : R.Rinaldi)
Rivista Bonanova, Corte (dir.A.Di Meglio)
· Tuscana :Rivista Il Grande Vetro, Santa Croce sull'Arno (dir :A.Pozzolini).
· Wallonia : Rivista MicRomania, Châtelet (dir :J.L.Fauconnier)
· Sardegna : Rivista Salpare, Alghero (dir : N.De Giovanni)
· Dolomite : Rivista Tras, Bolzano (dir : M.Forni)

I risultati d'issi scambii di testi sò sparti per i currispundenti abituali di u CCU è i mezi ch'elli anu à dispusizione.
Avemu dinò ammanita a rete di i currispundenti di a Fundazione di l'Istitutu Internaziunale di u Teatru di u Mediterraniu chì hà sede in 24 paesi di u Mediterraniu (L'IITM corsu hà a so sede à u CCU).

 

Jean-Paul POGGIOLI (MIC): "Internet è l'elezzioni"

Internet : fighjemu u mondu perchè u mondu ci fideghja.

S'aghju da parlà d'Internet, ùn hè micca solu perchè st'ultimi tempi si parla spessu d'Internet. Ghjè vera chì si ne parla d'Internet : inde a televisione, nant'à i giurnali, è ancu in scola. Parleraghju d'issu fattu d'attualità perchè ghjè una parte di u mo mistieru, ma soprattuttu perchè cinqu'anni fà, quandu aghju decisu di sviluppà st'attività inde la mio impresa, era sicuru chì issa technolugia avia da sviluppassi, è aghju subitu pinsatu ch'ell'era una bona furtuna pè a Corsica. Pensu sempre chì Internet hè un oppurtunità pè a Corsica ma u tempu hè passatu, è oghje nimu ci aspetterà. I paesi i più povari, cum'è in Africa, si sò lampati nant'à Internet, è ci vole chè i Corsi, s'elli ùn anu pussutu prufittà di a rivuluzione industriale, pudessinu prufittà d'issa nova rivuluzione purtata da Internet. Pè quessa avemu bisognu di capì perchè ghjè impurtante.

Ùn vi feraghju micca un corsu d'infurmatica, o di l'usu d'Internet. U mo scopu ghjè dì spiegà cun parulle simplice l'interessu strategicu d'issa tecnolugia. Pè cumincià ci vole à sapè ch'ellu c'hè digià più di 300 millioni di ghjente inde u mondu chì si cunnettenu à Internet, è si sà chì ci hà da esse da quì à cinqu'anni più d'una milliarda di ghjente. Allora, ghjè vera chì a Francia ghjè in ritardu, ci serebbe solu un millione di ghjente chì spasseghjanu nant'à a tela. Ma da quì à pocu a Francia "sviluppata", vogliu parlà di e regione ricche, averà pigliatu issu trenu tecnologicu. Tutti i ministeri di u guvernu, tutte l'amministrazione publiche si sò messi nant'à a tela mundiale. E scole anu d'avè tutte l'ordinatori pè cunnettesi à Internet. Soprattuttu oghje, pè a prima volta in Francia, si hè vindutu più ordinatori chè televisioni. U cummerciu elettronicu cumencia appena à sviluppassi, chì ci sò imprese chì anu multiplicatu e so vendite pè centu. Inde i Stati Uniti d'America, ci sò imprese assai giovane e spezializate inde e tecnolugie Internet ch'ùn anu fattu benefizii. Iss' imprese sò state compre à prezzi scemi : millioni di dollari. A borsa di Wall Street s'hè passiunata, è qualchì giovanu ingenieru hà fattu furtuna.

L'aghju detta prima, si hè vindutu più ordinatori chè posti di televisione dipoi qualchì mese. Ma forse, sì i prezzi di l'ordinatori ùn avianu micca calatu assai, ùn si serebbinu micca vinduti cusì bè. Di sicuru oghje quellu chì si pò cumprà una televisione si pò cumprà un ordinatore. Pianteraghju quì a lista d'issi fatti chì provanu s'ellu ci vole, chì una nova rivuluzione industriale ghjè in marchja.

Quand'omu parla d'Intemet, si parla spessu di finestra nant'à u mondu. Ghjè vera chì s'avete un ordinatore è chì spassighjate nant'à Intemet, avete in casa issa finestra nant'à u mondu. Pudete andà ind'è tutti i musei di u mondu, pudete leghje i ghjurnali di tutti i paesi, pudete cunnosce a vita di l'imprese chì si trovanu di l'altra parte di a terra, puvete imparà, pudete scopre, puvete cumprà indè u mondu, fighjà u mondu attraversu l'ordinatore.

È s'ellu si pò fighjà u mondu, forse u mondu ci pò fighjà à noi, in Corsica. Allora, sicura avendu persu ùn sò quante battaglie di u sviluppu, pudemu perde torna quessa. Ma pensu chì ci vole pocu pè riesce un novu sviluppu cun issa tecnologia. Piglieraghju un esempiu :

Pudemu prumove a cultura corsa in America, nant'à Internet. Pudemu custruì un stabilimentu in New York, chì serebbe cum'è una "Casa Corsa d'America". Si truverebbinu libri, dischi, ci serebbe l'insignamente di a lingua corsa, eccetera. Allora, seriamente, ancu sè no ci accordemu trà noi, è ùn hè micca nunda, pè fà un opera d'issu generu, ci mancarebbinu i mezi, è micca pochi ! Invece, pè avè ciò chì si chjama un situ nant'à Internet, costa pocu. Avè qualchì pagina nant'à u Web, ghjè faciule, è ùn ci hé bisognu d'aspettà d'avè "una casa corsa" nant'à Internet. Ogni imprese, ogni associi, ogni strutture ponu avè u so situ. Megliu, avè listessu situ, cusì importante, cusì bellu, chì una grande sucietà, o una grande urganisazione, ùn costa tantu.

Pè quellu chì fighja, l'impurtanza di l'urganizazione chì hè vista, dipende di l'impurtanza di ciò chì si vede. Vogliu dì chì cum'è ind'è i cummerci più a mostra hè impurtante è più si vende. Più a finestra Internet nant'à a Corsica serà impurtante è bella è più u mondu ci fighjerà. Dunque pruvemu à fà chì a Corsica sia cusì impurtante chè tutte l'altre regione di Francia o d'altrò, è forse ancu di più. Ci volenu pochi soldi, è ognunu pò fà à so modu.

Issa rivuluzione ghjè in marchja, certi associi cum'è l'ADECEC o certe imprese, facenu chì u mondu ci feghja è ci scopre. Avà a Corsica sana, a so cultura, i so prudutti, ponu fà u giru di u mondu.