A Nutritura di Natale


Un hè micca festa tutti i ghjorni !
A sera di Natale, ghjera ghjornu magru, è cum'ellu si dice in Castagniccia :
" À chÌ manghja carne
a vigilia di Natale
corpu di lupu
è anima di cane "

Ùn vole dì ch'ùn si maghjava micca cun piacè è appitittu !
In a maiò parte di e famiglie, si manghjava a suppa di tutti i ghjorni cù l'ortaglia di a stagione, cotta in una caldaghja appendicata disopra à u focu : ghjè quella chì si manghja in i risturanti è chì si chjama " soupe corse " o " soupe paysanne ". Ma ùn ci era micca u pezzu di panzetta o u schincu per dalli gustu è muscu.
U lindumane, a merenda era più ricca : carnugliu, caprettu è agnellu arrustiti, anguilla imbrustulita, figatellu, sangui natalecci …

 

I piattelli tradiziunali di Natale ( pagina 1/3 )

   

· E suppe o minestre di Natale.

In a borga di a Gravona, i fasgioli bianchi eranu a basa di a suppa, cù appena di paste fatte in casa : I tagliarini. Perchè ci vulia à fa coce " cose chi gonfianu ", ghjera u segnu di a fludirezza.
A minestra incù i ceci era a tradizione di certe famiglie d'Aiacciu o di Bastia, ma era fatta dinù per i ghjovi è vennari santi. Sta minestra pare esse riservata à i lochi chì producianu i ceci.
È chì si manghja cù ste minestre ? " Suppa di ceci è ceci à daretu ! ", dice un vechju aiaccinu !




· I pesci.

In l'internu di a Corsica si manghjava, in tempu di quaresima, u baccalà. In i porti ghjeranu i pesci freschi chì eranu pregiati.
Anguille arrustite eranu ambiziunate in Bastia. Spalate, fritte o arrustite, eranu assaghjate dinù per Natale versu Aiacciu da i pescaghjoli o a ghjente di a borga di a Gravona.
Si manghja dinù in Aiacciu, paste cotte in un brodu di murena (capu è coda), è l'avanzu di u pesciu era manghjatu frittu o arrustitu.

· A carne festia.


1. U caprettu

Una carne simbula di Natale per i Corsi d'oghje. Ma à l'iniziu di u seculu ?
U caprettu era digià u piattu specificu di Natale in a maiò parte di l'isula, cum'ellu si dice : " Caprettu Natale, agnellu pasquale " . A cucera cambia secondu i lochi : imbrucciatu, arrustitu è innagliatu o caprettu à l'istrettu (cucera longa in un tianu).
Una sosula detta di lenzulone face u caprettu pienu è cintu di velu. L'animale hè innacquatu di l'untu d'un pezzu di panzetta.
A notte di Natale, u fianchettu di caprettu pò esse accumpagnatu di pomi è u lindumane, a parte suprana di a bestia era cotta à a stretta.
U deliziu di Corsica Suttana hè a rivredda, una rivia di griviglia d'agnellu o di caprettu, cotta cù u broccu è inacquata d'acetu. In Corsica Suprana, si chjama a curatella, è si face à pocu pressu di a listessa manera : si mette a curata ( viscere grasse di u caprettu o di l'agnellu).
In Corsica Suttana, per a Santa Lucia è per Natale, si facianu i trippetti di caprettu, cù e feate, u sangue, qualchì cipolla, agliu…