menu menu_open
ADECEC

50 sepulture scuperte nant’à u situ di a chjesa di San Parteu in Lucciana

Dapoi u principiu di ghjennaghju, l’INRAP face scavi preventivi nant’à u situ di a chjesa di San Parteu in Lucciana Sti scavi sò cundutti in u quadru d’un prugettu di a municipalità pè riabilità u locu è cusì organisà e visite. Cusì, sò state scuperte una cinquantina di sepulture di a fine di l’Antichità è di a metà di u Medievu. Una scuperta maestra pè capì a storia di l’anziana cità rumana di Mariana. 1000 anni di storia sò sottu terra.

Capunanzu, i scavi anu permessu di verificà u statu di e vistiche digià trove in l’anni cinquanta da Geneviève Moracchini-Mazel è à tempu cunnosce megliu l’edifiziu. E ricerche anu permessu di cunfirmà l’esistenza d’una chjesa paleocristiana avendu trè nave. Nentr’à l’edifiziu è à l’ingiru, omancu cinquanta sepulture sò state ricensate, certe di a fine di l’Antichità, altre di a metà di u Medievu. Fermanu altre vistiche, in particulare sepulture à scopre. Dunque, una storia abbastanza cumpleta trà a fine di u IVu seculu è u XIIIu o u XIVu seculu. Malgradu e numerose sepulture trove, fermanu quistione nant’à a cronolugia, u campu santu è l’origine per via chì certe tombe sò inedite in Corsica è ancu in u circondu vicinu, cum’è in Italia, ùn si cunnosce stu mudellu d’architettura. Si custatta una diversità d’architetture, da l’interru u più simplice sin’à custruzzione ammurate, abbastanza prufonde. L’identità di e persone sepolte ferma scunnisciuta. L’archeologhi volenu capì megliu l’organizazione di u territoriu ingiru à l’anziana cità di Mariana. Induve campava a ghjente, cumu circulavanu, induve andavanu… Cusì si pruseguenu i scavi.