Da Pasquetta à a Candelara


pagina 2/2

· Aranci o panetti per a Sant'Antone

Ghjunghjìa u 17 di ghjennaghju a Sant'Antone à u porcu, guariscitore di l'omi è di l'animali, rumitu assaltatu da i dimonii in u disertu, chi averebbe guaritu un porcu d'un segnu di croce, ghje perchè hè chjamatu à u porcu .
In Balagna, in Lumiu è Aregnu, u prete face a benedizione di l'aranci, dopu si face a prucessione in u paese. E personne di a cunfraterna scurtanu a stàtua di u santu. L'aranci so distribuate : ùn infraciceghjanu è devenu esse cunservate un'annu è dopu, esse lampate in u focu. I credenti pensanu ch'elle so una prutezzione contra u focu è a malatìa. A stessa ceremunìa hè fatta in Calvi è Calinzana, ma l'aranci so rimpiazzate da panetti : i panetti santantunini, elli dinù ùn infraciceghjanu micca è prutegenu case è culture.
A divuzione hè, ancu oghje, assai forte in Aiacciu. I fidi collanu in Sant'Antone di u monte. Una capella isulata, parechje messe so dette, è dopu a ghjente participeghja à una merendella nustrale . Qui si face una distribuzione di panetti . Sessant'anni fà, ùn ci era una strada per cullà sin'à a capella, a prima messa cumminsciava à un'ore di mane, a ghjente partìa d'Aiacciu versu 9 ore di sera, carchi di tutti cio ch'ellu ci vole per a veghja è per manghjà. Certi facìanu u votu di cullà pedi nudi.
A chjesuccia di Mezzavia accogliava parechji credenti, venuti à cercà u risanamentu è i panetti.

 

· Altri santi populari di ghjennaghju

Dopu à a Sant'Antone, ghje a San Bastianu u 20 di ghjennaghju.
E frezze di u so martiriu so state assimilate à u castigu di a pesta. Ghje perchè hè assuciatu à San Roccu, l'altru santu guariscitore, celebratu l'estate, u 16 d'aostu per a prutezzione di i paesi è cità.
In Zicavu, i duie santi hanu un'oratoriu à e duie entrate di a chjesa. In Aiacciu, so i santi patroni di a stessa cunfraterna, in a chjesuccia di u Borgu, San Rucchellu. In a bocca di San Bastianu, tra Lava è Sagone, ci hè una capella. I pelegrini lampanu una pezzetta per avè un'evenimentu felice durante l'annu.
U 22 di ghjennaghju, ghje a San Vincenziu, prutettore di a vigna è di i vinaghjoli.
U 27 di ghjennaghju, Santa Divota hè festighjata. Una santa corsa (serebbe nata in Corsica, averebbe campatu è martirizata versu l'anni 200), interrata in Monaco.
Santa Divota è Santa Ghjulia so e duie sante patrone di a Corsica dapoi 1920.

 

· A Candelara

Cum'è a festa di Sant'Antone face a leia cù l'aranciu di Natale, a Candelara o Ciriola rimanda à u u lume di u cirone di Natale. A Candelara hè una festa di u lume chi ghjunghje da luntanu. I rumani a celebravanu u ghjornu di " dies lampadum ", in l'onore di Cérès, dea di e falcere. In Auropa, i cironi di a Candelara pruteghjanu l'omi è l'animali.
A matina di a Candelara, u prete distribuisce candelucci benedetti à i fidi venuti numerosi. Eranu accesi à a fine di a messa è purtati in prucessione. Si mettìanu vicinu di u lettu in casa.
A candela era utilizata per aiutà i muribondi à more, è per a pena di gola. A candela avìa u stessu pudere magichi ch'i rami benedetti o i panetti di Sant'Antone.
Ci era versu Sotta a pratica di a sfuma: si lampava appena di fume versu l'animale o a personna malata per liberallu di e forze di u male. Per fà què, si brusgiava una foglia d'arbitru cogliata u ghjornu di u capu d'annu, pezzi d'ovu di l'Ascenzione, un pezzu di u carbone di u ceppu di Natale, un pezzu d'uliva benedettu è per finisce un pezzu di a candela di a Candelara. E cendere eranu lampate in u focu. Si mettìa dinù qualchi pezzi di a candela benedetta di tondu di a gola di l'animali o di e personne malate, per assicuralli a prutezzione.
In e famiglie e piu ricche, versu l'anni 1930, si facìanu i nicci. À a prima chi si facìa saltà d'una manu, si piazzava in l'altra manu una pezza d'oru per avè a muneta tuttu l'annu.
Cù o senza nicci, u ghjornu devìa esse piena di gioa cume dice u pruverbiu :
"U ghjornu di a ciriola, ride a mamma è a figliola"

 

CUSÌ SI FINISCE U CICLU DI NATALE

Un travagliu da Petru-Ghjuvanni Bresciani