Santu Gilibertu.
Gilibertu era un signoru alvergnese chì participò à a seconda Cruciata da u 1147 à u 1149.
À u ritornu, si face frate. Petruniglia, a moglia, è Punzia, a figliola, si facenu sore. Fondanu un munasteru in Albaterra, l'attuale Aubeterre, in u Puy-de-Dôme, è unu in Novafonte, l'attuale Saint-Didier-la-Forêt, in u dipartimentu di l'Allier.
Gilibertu hè mortu u 6 ghjugnu 1152.
Etimolugia: da u germanicu "gisil" (di sterpa nobile) è "bert" (spampillulente).
Casate: Giberti, Gilberti, Giliberti.
Nomi: Ghjiliberta, Ghjilibertu, Gielbert, Gielbertus, Gilbert, Gilberta, Gilberte, Gilberto, Gilbertu, Gilbertus, Gilbrecht, Giliberta, Gilibertu, Gillebert, Gilleberte, Gisbert, Gisberte, Giselbert, Gisilo, Jilbert.
Gilibertu era un signoru alvergnese chì participò à a seconda Cruciata da u 1147 à u 1149.
À u ritornu, si face frate. Petruniglia, a moglia, è Punzia, a figliola, si facenu sore. Fondanu un munasteru in Albaterra, l'attuale Aubeterre, in u Puy-de-Dôme, è unu in Novafonte, l'attuale Saint-Didier-la-Forêt, in u dipartimentu di l'Allier.
Gilibertu hè mortu u 6 ghjugnu 1152.
Etimolugia: da u germanicu "gisil" (di sterpa nobile) è "bert" (spampillulente).
Casate: Giberti, Gilberti, Giliberti.
Nomi: Ghjiliberta, Ghjilibertu, Gielbert, Gielbertus, Gilbert, Gilberta, Gilberte, Gilberto, Gilbertu, Gilbertus, Gilbrecht, Giliberta, Gilibertu, Gillebert, Gilleberte, Gisbert, Gisberte, Giselbert, Gisilo, Jilbert.