Santu Valeriu.
Valeriu era un abbate, discepulu di San Culumbanu, mortu in l'annu 622.
Etimolugia: da u latinu "valere" (purtassi bè, esse furzutu).
Casate: Valeri, Valery.- Ricurdemu a furmazione di e casate in "y". A parte da un nome, una casata hè un plurale chì si face in "i". Es. Michele dà i Micheli, Leone da i Leoni, ecc. Valeriu dà i Valerii, cù doppia "i". Prima, scrivendu, avianu l'abitutine di finì cù una fiuritura è cusì a seconda "i" si assumigliava à una "i" longa (j). L'appicciu di a "i" è di a "i" longa, hà datu (cù l'influenza francese) a "i" greca (y).
Nomi: Valère, Valeria, Valerian, Valeriana, Valériane, Valerianka, Valeriano, Valerianu, Valerianus, Valérie, Valérien, Valérienne, Valerijs, Valerio, Valeriu, Valero, Valery, Valéry, Valeska, Valier, Valioucha, Valioukha, Vallie, Valore, Valy, Waleria.
Valeriu era un abbate, discepulu di San Culumbanu, mortu in l'annu 622.
Etimolugia: da u latinu "valere" (purtassi bè, esse furzutu).
Casate: Valeri, Valery.- Ricurdemu a furmazione di e casate in "y". A parte da un nome, una casata hè un plurale chì si face in "i". Es. Michele dà i Micheli, Leone da i Leoni, ecc. Valeriu dà i Valerii, cù doppia "i". Prima, scrivendu, avianu l'abitutine di finì cù una fiuritura è cusì a seconda "i" si assumigliava à una "i" longa (j). L'appicciu di a "i" è di a "i" longa, hà datu (cù l'influenza francese) a "i" greca (y).
Nomi: Valère, Valeria, Valerian, Valeriana, Valériane, Valerianka, Valeriano, Valerianu, Valerianus, Valérie, Valérien, Valérienne, Valerijs, Valerio, Valeriu, Valero, Valery, Valéry, Valeska, Valier, Valioucha, Valioukha, Vallie, Valore, Valy, Waleria.