U Beatu Alanu. A Beata Seraffina.
Alanu hè natu in Brettagna versu l'annu 1428. Era un frate di San Dumenicu. Hà fattu da prufessore in Parigi è po in Olanda duv'ellu hè mortu u 9 sittembre 1475. Predicadore famosu, hà spartu a divuzione di u paternostru in Francia, in Alemagna à in Olanda, creendu a cunfraterna di u Rosariu. In Francia hè chjamatu Alain-de-la-Roche è, in Olanda, Van den Clip.
Etimolugia: da un populu indoeuropeu: l'Alani chì, scacciati da i Uni, anu invasu a Gallia in cumpagnia di i Vandali è di i Suevi.
Nomi: Ailean, Alain, Alan, Alano, Alanu, Allan, Allen.
Seraffina era nata in e Marche taliane, à Urbino, versu l'annu 1432. Si chjamava Sueva Montefeltro è, per via di a mamma, era niputina di u papa Martinu Quintu. À l'età di 16 anni, l'avianu maritata cù Alessandro Sforza, duca di Pesaro, un veduvu assai più vechju chè ella. Dopu à qualchì annu di matrimoniu, u duca a vulia rinnegà. Pruvò ancu à avvelenalla. A moglia avia 25 anni quand'ellu a fece chjude in u cunventu di Santa Chjara di Pesaro.
Hè certa chì u maritu di Sueva ùn era micca un santu, ma avia e so ragioni di falla chjude. Quand'ellu era in guerra, si sapia chì ella frequentava altri omi è, in cumbriccula cù a zia, Vittoria Colonna, è u signoru Malatesta di Rimini, avia almanaccatu di tumballa. I primi tempi ch'ella era in u cunventu, Alessandro Sforza avia messu sbirri armati davanti à a porta per ch'ella ùn scappi è avia pruvatu à falla parlà, ma ella ùn apria a bocca mancu per tazzalla.
Dopu à vinti mesi, Sueva si hè cunvertita è si hè fatta sora, pigliendu u nome di Seraffina. Stete chjusa vinti anni, preghendu è fendu penitenza. Hè morta à l'età di 46 anni. Da trè anni, l'avianu eletta abbatessa.
A cità di Pesaro ne fece a so santa patrona è prutettrice. In u 1754, u papa Benedettu XIV l'hà beatificata.
Etimolugia: da l'ebreu "saraph" (serpu brusgente).
Casate: Serafini.
Nomi: Fina, Fine, Seraffina, Seraffinu, Serafina, Serafino, Seraph, Seraphia, Séraphin, Seraphina, Séraphine, Seraphino, Seraphita.
Alanu hè natu in Brettagna versu l'annu 1428. Era un frate di San Dumenicu. Hà fattu da prufessore in Parigi è po in Olanda duv'ellu hè mortu u 9 sittembre 1475. Predicadore famosu, hà spartu a divuzione di u paternostru in Francia, in Alemagna à in Olanda, creendu a cunfraterna di u Rosariu. In Francia hè chjamatu Alain-de-la-Roche è, in Olanda, Van den Clip.
Etimolugia: da un populu indoeuropeu: l'Alani chì, scacciati da i Uni, anu invasu a Gallia in cumpagnia di i Vandali è di i Suevi.
Nomi: Ailean, Alain, Alan, Alano, Alanu, Allan, Allen.
Seraffina era nata in e Marche taliane, à Urbino, versu l'annu 1432. Si chjamava Sueva Montefeltro è, per via di a mamma, era niputina di u papa Martinu Quintu. À l'età di 16 anni, l'avianu maritata cù Alessandro Sforza, duca di Pesaro, un veduvu assai più vechju chè ella. Dopu à qualchì annu di matrimoniu, u duca a vulia rinnegà. Pruvò ancu à avvelenalla. A moglia avia 25 anni quand'ellu a fece chjude in u cunventu di Santa Chjara di Pesaro.
Hè certa chì u maritu di Sueva ùn era micca un santu, ma avia e so ragioni di falla chjude. Quand'ellu era in guerra, si sapia chì ella frequentava altri omi è, in cumbriccula cù a zia, Vittoria Colonna, è u signoru Malatesta di Rimini, avia almanaccatu di tumballa. I primi tempi ch'ella era in u cunventu, Alessandro Sforza avia messu sbirri armati davanti à a porta per ch'ella ùn scappi è avia pruvatu à falla parlà, ma ella ùn apria a bocca mancu per tazzalla.
Dopu à vinti mesi, Sueva si hè cunvertita è si hè fatta sora, pigliendu u nome di Seraffina. Stete chjusa vinti anni, preghendu è fendu penitenza. Hè morta à l'età di 46 anni. Da trè anni, l'avianu eletta abbatessa.
A cità di Pesaro ne fece a so santa patrona è prutettrice. In u 1754, u papa Benedettu XIV l'hà beatificata.
Etimolugia: da l'ebreu "saraph" (serpu brusgente).
Casate: Serafini.
Nomi: Fina, Fine, Seraffina, Seraffinu, Serafina, Serafino, Seraph, Seraphia, Séraphin, Seraphina, Séraphine, Seraphino, Seraphita.