A Madonna di u Rusariu. Santu Sergiu.
A celebrazione di a Madonna di u Rusariu ricolla à l'annu 1212, ma hè stata pupularizata dopu à duie vittorie contru à i Turchi, quella di Lepante, a dumenica 7 uttobre 1571, è quella di Peterwardein, u 5 agostu 1716. Dopu à a prima, Gregoriu XIII, papa da u 1572 à u 1585, a fissò à a prima dumenica di uttobre. Dopu à a seconda, Clemente XI, papa da u 1700 à u 1721, a stese à a Chjesa universale. Avà, a celebrazione si face u 7 uttobre, anniversariu di a battaglia di Lepante.
Paesi è cità: hè festa patrunale in Castiglione. Numerose sò e chjese duv'ellu ci hè un altare dedicatu à a Madonna di u Rusariu.
Sergiu serebbi un giovanu ufficiale di l'armata rumana, mortu marturiatu trà l'annu 286 è l'annu 305, in Rosaffà, in Siria, à 200 chilometri di Alep, versu l'Oriente.
Dopu à a so morte, a cità di Rosaffà pigliò u nome di Sergiopolis è diventò un paese di pelegrinaggiu rinumatu. À u seculu sestu, facia un rettangulu di 500 metri nantu à 100. Per preservà i tesori purtati da i pelegrini, l'anu accintu cù un muru in alabastru largu di 3 metri. Oghje, di issa cità, ùn ne resta chè qualchì ruvina in u desertu di Siria.
In tuttu l'imperu bizantinu, avianu fattu chjese in l'onore di San Sergiu.
Etimolugia: da u lat. "Sergius" (nome di una famiglia rumana). U nome, sempre pupulare in Oriente è in Russia, si hè spartu per via di u prestigiu di parechji santi è papa. In l'Italia suttana hè statu assai purtatu da i duca d'Amalfi è di Napuli. Prestu hè passatu in a Grecia è, da custì, in l'Europa orientale è in l'Asia anteriore.
Nomi: Goulia, Gounia, Serge, Sergej, Sergia, Sergina, Sergine, Sergio, Sergiu, Sergius, Sergoulia, Serguei, Serguiane, Serj.
A celebrazione di a Madonna di u Rusariu ricolla à l'annu 1212, ma hè stata pupularizata dopu à duie vittorie contru à i Turchi, quella di Lepante, a dumenica 7 uttobre 1571, è quella di Peterwardein, u 5 agostu 1716. Dopu à a prima, Gregoriu XIII, papa da u 1572 à u 1585, a fissò à a prima dumenica di uttobre. Dopu à a seconda, Clemente XI, papa da u 1700 à u 1721, a stese à a Chjesa universale. Avà, a celebrazione si face u 7 uttobre, anniversariu di a battaglia di Lepante.
Paesi è cità: hè festa patrunale in Castiglione. Numerose sò e chjese duv'ellu ci hè un altare dedicatu à a Madonna di u Rusariu.
Sergiu serebbi un giovanu ufficiale di l'armata rumana, mortu marturiatu trà l'annu 286 è l'annu 305, in Rosaffà, in Siria, à 200 chilometri di Alep, versu l'Oriente.
Dopu à a so morte, a cità di Rosaffà pigliò u nome di Sergiopolis è diventò un paese di pelegrinaggiu rinumatu. À u seculu sestu, facia un rettangulu di 500 metri nantu à 100. Per preservà i tesori purtati da i pelegrini, l'anu accintu cù un muru in alabastru largu di 3 metri. Oghje, di issa cità, ùn ne resta chè qualchì ruvina in u desertu di Siria.
In tuttu l'imperu bizantinu, avianu fattu chjese in l'onore di San Sergiu.
Etimolugia: da u lat. "Sergius" (nome di una famiglia rumana). U nome, sempre pupulare in Oriente è in Russia, si hè spartu per via di u prestigiu di parechji santi è papa. In l'Italia suttana hè statu assai purtatu da i duca d'Amalfi è di Napuli. Prestu hè passatu in a Grecia è, da custì, in l'Europa orientale è in l'Asia anteriore.
Nomi: Goulia, Gounia, Serge, Sergej, Sergia, Sergina, Sergine, Sergio, Sergiu, Sergius, Sergoulia, Serguei, Serguiane, Serj.