Santu Frumenziu.
Frumenziu hè natu in Tiru, à u Libanu. Era di famiglia ricca. Un ghjornu ch'ellu rivenia da un viaghju di studiu cù u so amicu Aedesiu, u battellu, chì avia cappiatu l'ancura in u mare Rossu, hè statu assaltatu è i passageri massacrati. Frumenziu è u so amicu, chì ghjeranu falati in terra è leghjianu à u frescu sottu un arburu, a si franconu ma funu mandati schjavi in Aksum, a capitale di l'Ettioppia, è venduti à u rè di issu paese. Cum'elli eranu struiti, u rè fece di Aedesiu u so omu d'affari è di Frumenziu u so secretariu. Dopu à a morte di u rè, Frumenziu diventa l'omu d'affari di u regente è ne prufitta per fà custruì cappelle pè i Cristiani grechi chì cummerciavanu in issi lochi. Funu e prime sumente di a fede cristiana in un paese duv'elli aduravanu sempre i serpi.
Dodeci anni dopu, u principe Ezana hè maggiore, diventa rè è permette à i dui Libanesi di andassine in u so paese. Frumenziu ricusa di parte per ùn abbandunà a cumunità cristiana ch'ellu avia urganizatu. Fattu vescu da u patriarca d'Alessandria, cunverte u rè è, cun ellu, tuttu u populu.
Da quand'ellu hè mortu, versu l'annu 380, l'Ettioppiani cunsidereghjanu à Frumenziu - Abbà Salamà, cum'elli u chjamanu -cum'è u santu patrone di u so paese.
Etimolugia: u nome Frumenziu venerebbi da un cugnome chì vole dì: biondu cum'è u granu frumentu.
Frumenziu hè natu in Tiru, à u Libanu. Era di famiglia ricca. Un ghjornu ch'ellu rivenia da un viaghju di studiu cù u so amicu Aedesiu, u battellu, chì avia cappiatu l'ancura in u mare Rossu, hè statu assaltatu è i passageri massacrati. Frumenziu è u so amicu, chì ghjeranu falati in terra è leghjianu à u frescu sottu un arburu, a si franconu ma funu mandati schjavi in Aksum, a capitale di l'Ettioppia, è venduti à u rè di issu paese. Cum'elli eranu struiti, u rè fece di Aedesiu u so omu d'affari è di Frumenziu u so secretariu. Dopu à a morte di u rè, Frumenziu diventa l'omu d'affari di u regente è ne prufitta per fà custruì cappelle pè i Cristiani grechi chì cummerciavanu in issi lochi. Funu e prime sumente di a fede cristiana in un paese duv'elli aduravanu sempre i serpi.
Dodeci anni dopu, u principe Ezana hè maggiore, diventa rè è permette à i dui Libanesi di andassine in u so paese. Frumenziu ricusa di parte per ùn abbandunà a cumunità cristiana ch'ellu avia urganizatu. Fattu vescu da u patriarca d'Alessandria, cunverte u rè è, cun ellu, tuttu u populu.
Da quand'ellu hè mortu, versu l'annu 380, l'Ettioppiani cunsidereghjanu à Frumenziu - Abbà Salamà, cum'elli u chjamanu -cum'è u santu patrone di u so paese.
Etimolugia: u nome Frumenziu venerebbi da un cugnome chì vole dì: biondu cum'è u granu frumentu.