Santa Teresia di u Bambinu.
Si chjamava Thérèse Martin. Era nata in Alençon, dipartimentu di l'Orne, u 2 ghjennaghju 1873. U babbu, rillugiaiu, è a mamma, trinaia, guadagnavanu bè a so vita. Avianu ancu messu da parte una piccula furtuna: 360.000 franchi à l'epica chì u pane custava sei soldi u chilò. Avianu avutu nove figlioli. I quattru maschji sò morti. E cinque femine si sò fatte sore.
Quandu a moglia more d'un cancheru ch'ella hà patutu dodeci anni, Luigi Martin si ritira in Lisieux, dipartimentu di u Calvados, è passa u so tempu à frequentà a chjesa è à piscà. Di ferraghju 1889, perde u sentimentu è u chjudenu in una casa di scemi. Teresia hà 16 anni è, da dece mesi, era in un cunventu di Carmelitane duv'ella travaglichjava è pregava cù e cumpagne senza fassi rimarcà.
À u mese d'uttobre 1891, face prufessione di voti munastichi. Un ghjornu chì un predicadore ramintava e parulle di Ghjesù quand'ellu disse: "S'è vo ùn diventate zitelli, ùn entrerete in Paradisu", Teresia decide di seguità issu cunsigliu. Ella chì ghjera turmintata da una pessima eredità, ritrova l'equilibriu, a pace, è a santità.
À l'età di 23 anni, in a settimana santa, sputa sangue. Era tisica. Campa torna 18 mesi, avendu persu a speranza... è a fede. U 30 sittembre 1897, e cumpagne a sentenu murmurà "Ùn vogliu micca soffre menu... Oh! quantu u tengu caru!". Si mette à pusà nantu à u lettu, feghja versu u celu, l'ochji pieni di luce, è more.
Etimolugia: da u gr. "Therasia" (nome di locu). U nome vole dì: abitante di Therasia, un isulottu di u gruppu di i Cicladi. Hè affaccatu in Spagna à u seculu quintu, purtatu da parechje regine, è, da custì, si hè spartu in l'altri paesi d'Europa.
Nomi: Resa, Reserl, Resi, Resia, Resli, Teresa, Terese, Teresia, Teresita, Teressa, Terézie, Terka, Tesja, Tessa, Tessie, Theresa, Thérèse, Theresia, Toireasa, Tracey, Tracie, Tracy, Treedtsje, Teri, Terri, Terrie, Terry, Tessy.
Prutezzione: missioni è missiunarii.
Si chjamava Thérèse Martin. Era nata in Alençon, dipartimentu di l'Orne, u 2 ghjennaghju 1873. U babbu, rillugiaiu, è a mamma, trinaia, guadagnavanu bè a so vita. Avianu ancu messu da parte una piccula furtuna: 360.000 franchi à l'epica chì u pane custava sei soldi u chilò. Avianu avutu nove figlioli. I quattru maschji sò morti. E cinque femine si sò fatte sore.
Quandu a moglia more d'un cancheru ch'ella hà patutu dodeci anni, Luigi Martin si ritira in Lisieux, dipartimentu di u Calvados, è passa u so tempu à frequentà a chjesa è à piscà. Di ferraghju 1889, perde u sentimentu è u chjudenu in una casa di scemi. Teresia hà 16 anni è, da dece mesi, era in un cunventu di Carmelitane duv'ella travaglichjava è pregava cù e cumpagne senza fassi rimarcà.
À u mese d'uttobre 1891, face prufessione di voti munastichi. Un ghjornu chì un predicadore ramintava e parulle di Ghjesù quand'ellu disse: "S'è vo ùn diventate zitelli, ùn entrerete in Paradisu", Teresia decide di seguità issu cunsigliu. Ella chì ghjera turmintata da una pessima eredità, ritrova l'equilibriu, a pace, è a santità.
À l'età di 23 anni, in a settimana santa, sputa sangue. Era tisica. Campa torna 18 mesi, avendu persu a speranza... è a fede. U 30 sittembre 1897, e cumpagne a sentenu murmurà "Ùn vogliu micca soffre menu... Oh! quantu u tengu caru!". Si mette à pusà nantu à u lettu, feghja versu u celu, l'ochji pieni di luce, è more.
Etimolugia: da u gr. "Therasia" (nome di locu). U nome vole dì: abitante di Therasia, un isulottu di u gruppu di i Cicladi. Hè affaccatu in Spagna à u seculu quintu, purtatu da parechje regine, è, da custì, si hè spartu in l'altri paesi d'Europa.
Nomi: Resa, Reserl, Resi, Resia, Resli, Teresa, Terese, Teresia, Teresita, Teressa, Terézie, Terka, Tesja, Tessa, Tessie, Theresa, Thérèse, Theresia, Toireasa, Tracey, Tracie, Tracy, Treedtsje, Teri, Terri, Terrie, Terry, Tessy.
Prutezzione: missioni è missiunarii.